Erdogan, prins intre gazul lui Putin si curentul lui Iohannis

Vizita la Bucuresti a presedintelui Recep Tayip Erdogan, dupa ultimele luni de negocieri intre Ankara si Moscova pentru crearea gazoductului Turkish Stream, ridica destule semne de intrebare asupra optiunilor Turciei.

Erdogan a parut sa mizeze in ultimele luni exclusiv pe rezervele energetice promise de rusi, in conditiile in care relatiile dintre Ankara si Bruxelles nu sunt tocmai calde.

Acum, dupa o vizita recenta la Kiev si bifarea intalnirii cu presedintele Iohannis, Erdogan pare sa ia in considerare dezvoltarea unor relatii mai bune si a unor proiecte comune in energie cu vecinii din Uniunea Europeana, arata o analiza Stratfor.

Turcii schimba foaia

Pentru Erdogan este a doua vizita oficiala la Bucuresti, prima derulandu-se in 2007, iar evenimentul se petrece pe fondul unei incercari disperate a Turciei de a diversifica furnizorii de energie.

O prima veste buna a parut sa vina la finalul anului trecut, cand presedintele Vladimir Putin a anuntat rezilierea proiectului South Stream si deschiderea unui nou gazoduct pe linia drecta Rusia-Turcia-Grecia.

Intre timp, pierderile de 70% suferite anul trecut de gigantul rus Gazprom si cresterea tensiunilor inregistrate intre Rusia si Occident pun sub semnul intrebarii evolutia rapida a proiectului Turkish Stream.

Fara indoiala, criza din Ucraina i-a facut pe oficialii turci, la fel ca si pe alti vecini ai lor, sa dea mai multa atentie securitatii din zona Marii Negre.

Turcia, la fel ca si Romania, reprezinta puncte nodale in strategia Statelor Unite de a mentine securitatea strategica in regiunea Marii Negre.

Dar, desi Turcia a participat alaturi de Romania si Bulgaria la recentele exercitii militare ale Aliantei din Marea Neagra, nu s-a distantat prea mult de Moscova de teama de a nu pierde unul dintre furnizorii majori de energie.

Acum, vizitele presedintelui Erdogan la Kiev si Bucuresti vor starni cu siguranta nelinistea Moscovei in ceea ce priveste o eventuala reorientare a Turciei catre Uniunea Europeana.

Romania, furnizor de energie

Inca din 2004, Bucurestiul si Ankara lucreaza la un proiect privind alimentarea cu energie electrica a Turciei prin intermediul cablurilor submarine.

Lovit pe rand pe indiferenta autoritatilor si de opozitia guvernului de la Sofia de a traversa zona litoralului bulgaresc cu o retea electrica submarina, proiectul ar putea fi reluat in viitorul apropiat.

Deja, Transelectrica, transportatorul national de energie electrica din Romania, a avansat o estimare de 600 de milioane de dolari pentru proiectul comun turco-roman.

Recenta pana majora de curent din reteaua Turciei creaza un moment favorabil pentru reluarea discutiilor pe aceasta tema.

Peste Dunare, bulgarii accelereaza deja cresterea productiei de energie electrica prin reluarea discutiilor pe proiectul Westinghouse de dezvoltare a centralei atomoelectrice de la Kozlodui, ca si prin reluarea lucrarilor la hidrocentrala Gorna Arda.

Stabilitatea energetica, prioritate pentru Bruxelles

Tot in cursul acestei saptamani, Bruxellesul a gazduit reuniunea Central Europe Energy Partners, un grup comun de actiune pentru realizarea stabilitatii energetice pe piata europeana.

Tema discutiei a reprezentat-o realizarea coridorului energetic nord-sud din cadrul UE, un proiect care are menirea de a lega Marea Baltica, Adriatica si Marea Neagra intr-o retea energetica comuna.

Coridorul Nord-Sud va include retele de transport, electrice, gazoducte si oleoducte, ca si retele de telecomunicatii care sa se extinda de pe coasta Poloniei si a Lituaniei, prin Cehia, Slovacia si Ungaria pana pe coasta Croatiei, cu posibilitatea de extindere spre Turcia.

Costul total al proiectului este estimat la 50,5 miliarde de euro.

27 de miliarde ar urma sa fie directionate catre infrastructura de alimentare cu energie, 20 de miliarde pentru retelele de transport si 3,5 miliarde pentru telecomunicatii.

Efortul financiar ar reprezenta aproximativ o treime din bugetul pe infrastructura al Comisiei Europene pana in 2020, arata un comunicat al CEEP.