Mineritul romanesc - intre colaps si performanta

Luni, 06 August 2012, ora 12:11
2467 citiri
Mineritul romanesc - intre colaps si performanta

Mineritul romanesc asigura in prezent 40% din necesarul de energie al Romaniei, acest sector fiind totodata si cel care are cele mai multe zacaminte la dispozitie.

Viitorul acestei ramuri economice depinde de abilitatea autoritatilor de a eficientiza sectorul strategic al economiei nationale, fiindca, din '90 si pana in prezent, a reprezentat doar o imensa gaura in buget tarii.

Anul acesta va avea loc cea mai mare reforma a mineritului romanesc,sector ce asigura 40% din energia tarii, potrivit informatiilor de la Ministerul Economiei.

De cativa ani se vorbeste de minerit ca de o gaura neagra a industriei romanesti, unde pierderile si datoriile au ajuns la valori uriase. Totusi, productia de energie din Romania se bazeaza in continuare in proportie de 40% pe carbune, astfel ca mentinerea in viata a sectorului minier este esentiala, insa numai cu conditia restructurarii.

Reformare prost inteleasa si aplicata

Romania are doua tipuri de carbune energetic: lignitul, extras de Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), si huila, aflata la Compania Nationala a Huilei (CNH). Initial, adica in 1989, toate aceste societati au fost comasate intr-una singura. Dupa 1990, a fost impusa reformarea prin "spargerea" in mai multe societati mai mici.

Rezultatul nu a fost unul care sa duca la eficientizare, ci a generat ingreunarea tranzactiilor, multiplicarea conducerilor (mai multi directori, secretare, birouri), iar partidele aveau oamenii lor care trebuiau rasplatiti cu functii, motiv pentru care s-au si creat aceste noi posturi.

Mineritul romanesc s-a degradat puternic din 1989 incoace, din cauza lipsei finantarilor. La nivelul acelui an, peste 112.000 de oameni lucrau in minerit. Astazi, CNH si SNLO mai au, impreuna, doar 20.000 de angajati. Incepand cu 1996, au fost aprobate 10 hotarari de guvern pentru inchiderea a 550 de mine care nu mai erau viabile economic. Lucrarile s-au terminat la 175 dintre acestea, 87 sunt in curs de inchidere, iar la 288 de exploatari nu au inceput inca procedurile.

Inchiderea minelor, o politica energetica gresita

Situatia dezastruoasa a mineritului se explica si printr-o politica gresita de inchidere a minelor, in anii din urma, la presiuni internationale venite din partea FMI si a Uniunii Europene, a declarat economistul Mircea Cosea pentru Business24.

"Politica resurselor minerale trebuie repusa in discutie, fiindca au loc schimbari in balanta resurselor energetice internationale, iar in stadiul actual, Romania nu poate sa-si puna in valoare resursele de care dispune", a declarat specialistul.

Cosea sustine ca resursele de carbune incep sa fie tot mai scumpe, fiindca sunt de o calitate mediocra, deci au o putere calorica redusa, iar atunci cand ard au intodeauna nevoie de un plus de hidrocarburi. El spune ca investitia in mine este foarte mare, pentru ca multe dintre ele au fost pur si simplu parasite, iar gradul de detehnologizare este foarte avansat, singura solutie, sustine Cosea, fiind parteneriatul cu firme straine.

"Trebuie sa fie un parteneriat doar pe partea de exploatare si care sa nu duca la privatizare, fiind ceva mai diferit fata de ceea ce se intampla cu gazele de sist si cu societatea CupruMin", a mai spus economistul.

In prezent, costurile obtinerii independentei energetice a Romaniei, fara aportul mineritului, sunt extrem de mari, iar aici trebuie mentionata energia atomica, unde statul n-a reusit sa implemeteze o politica coerenta. De asemenea, gazul reprezinta o alta gaura la bugetul tarii, fiindca este importat la preturi foarte mari, in timp ce energia alternativa este la inceput de drum in Romania si nu i se acorda o prea mare importanta, energia verde fiind si ea privita cu foarte mare rezerva.

Ponderea carbunelui in energie trebuie sa creasca

Mircea Cosea este de parere ca autoritatile romane ar trebui sa aiba in vedere cresterea ponderii carbunelui in balanta energetica a tarii, fara insa a se ajunge la o exagerare, pentru ca asta ar insemna degradarea mediului inconjurator.

El este ferm convins ca mineritul are sanse foarte mici sa devina eficient, fiindca nu a reprezentat si nici nu reprezinta o prioritate pentru guvern. El considera ca Romania trebuie sa obtina toate avizele de mediu de la UE, trebuie sa incerce sa atraga capital strain in minerit, si, de asemenea, va fi nevoie si de o retehnologizare a instalatiilor de ardere pentru a reduce nivelul de poluare. Iar cum toate acestea costa bani, in prezent nimeni nu se gandeste la asemenea investitii.

Constantin Jujan, fost director la Compania Nationala a Huilei, actualmente seful Exploatarii Mina Petrila, a declarat pentru Business24 ca singura salvare a mineritului o reprezinta "alipirea" de producatorii de energie. El spune ca, intr-adevar, energia produsa in centralele pe huila sau lignit este mai scumpa fata de cea din centralele nucleare sau hidrocentrale.

"Mix-ul energetic - o posibila solutie

"Totul pleaca de la vanzarea energiei printr-un "mix energetic" obtinut din vanzarea catre populatie si consumatorii industriali, in acest mod fiind sustinut mineritul", a declarat Jujan. El sustine ca acest sector are nevoie de investitii in retehnologizare, bani care nu pot fi obtinuti altfel, fiindca statul nu poate interveni decat la minele deja inchise, nu si la cele formate din mix-ul mina/complex energetic.

Constantin Jujan sustine ca privatizarea nu reprezinta o sansa de atragere a investitiilor decat pentru minele care sunt alipite producatorilor de energie, fiindca nimeni nu este atras sa vina cu capital doar in activitatile de extractie a carbunelui, fiindca investitiile sunt costisitoare, iar profitul inexistent.

CNH, datorii de 1,2 mld. euro la buget

In ultimii 12 ani, statul a alocat de la buget 230 de milioane de euro pentru inchiderea minelor, iar restul lucrarilor vor necesita inca un miliard de euro pana in 2017. In prezent, Compania Nationala a Huilei este cel mai mare datornic la stat, cu datorii de 1,2 miliarde de euro. Acestea dateaza din anii 1993-1994 si au fost cauzate de politica guvernelor de a tine sub control pretul energiei pentru populatie, tarife care nu au crescut odata cu costurile de productie a carbunelui. Niciodata subventia acordata nu a fost la nivelul necesar.

Primul an cand Romania a extras huila a fost anul 1852. Sectorul a atins amploarea maxima in anul 1989, iar de atunci activitatea CNH s-a redus cu 70%. In 1989 existau 14 mari exploatari miniere subterane, patru cariere de exploatare, cinci uzine de preparare a carbunelui si peste 55.000 de salariati. Perimetrele miniere se intindeau pe 163,4 kilometri patrati, de unde se extrageau 11,9 milioane de tone de carbune pe an.

Astazi mai exista doar 7 exploatari miniere, o uzina de preparare, o statie de salvare miniera, 7.690 de salariati si o productie de 2,1 milioane de tone in 2011. Licenta de exploatare a CNH expira in anul 2024. Acum, minele se intind pe doar 47 de kilometri patrati.

#compania nationala a huilei, #industria miniera, #extractia de carbune, #sectorul energetic, #companii energetice, #dependenta energetica a Romaniei , #Stiri energie