Nicolescu: Companiile de stat trebuie sa lupte sa obtina un pret mai bun pentru gazul rusesc

Duminica, 30 Martie 2014, ora 14:30
1998 citiri
Nicolescu: Companiile de stat trebuie sa lupte sa obtina un pret mai bun pentru gazul rusesc

Companiile romanesti de stat trebuie sa negocieze cu rusii pentru a obtine termeni contractuali mai buni pentru gazele de import, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, intr-un interviu acordat agentiei Agerpres.

El a aratat ca InterAgro, cel mai mare consumator de gaze din tara, detinut de omul de afaceri Ioan Niculae, a obtinut discounturi foarte mari de la Gazprom, in conditiile in care reprezentantii companiei s-au dus, au negociat si s-au zbatut pentru acest lucru.

Nicolescu sustine ca si companiile din subordinea Departamentului pentru Energiei trebuie sa se lupte pentru termeni contractuali mai buni, asa cum au obtinut si alte companii din mai multe tari europene.

Electrocentrale Bucuresti, furnizorul de caldura si apa calda din Bucuresti, plateste cel mai mare pret pentru gazul rusesc, din acest motiv ministrul delegat pentru Energie a propus schimbarea din functie a directorului general.

Ministrul delegat pentru Energie a mai vorbit in interviu despre modul cum se formeaza pretul de import al gazelor rusesti si a mentionat ca Departamentul pentru Energie va analiza un nou sistem de promovare a energiei regenerabile, care ar putea deveni o alternativa la certificatele verzi.

Ce masuri a adoptat Guvernul pentru sectorul energetic in sedinta de miercurea trecuta?

Guvernul a adoptat o masura privind ajustarea tintei pentru regenerabile in acest an de la 15% la 11,1% cat a fost tinta in 2013. Deci nu mai crestem la 15%, ci ramanem la 11,1%. Conform calculelor noastre, acest fapt va avea un impact de scadere cu 10-15% a componentei de energie regenerabila din factura. Vorbesc nu de totalul facturii, ci numai de componenta de regenerabile.

Cat este acum aceasta componenta?

Variaza in functie de pretul certificatelor verzi. In momentul de fata este undeva la 40-42 lei pe MWh si ar fi urmat sa creasca, daca nu am fi adoptat aceasta masura, la 64 de lei pe MWh. Prin aceasta masura, din calculele noastre, vom ajunge cu 10-15% sub acest nivel de aproximativ 40 de lei pe MWh. Aceasta deoarece, foarte probabil, pretul certificatului verde se va tranzactiona foarte aproape de valoarea minima.

Ce spune industria regenerabilelor de aceasta masura?

Vom crea in zilele urmatoare un grup de lucru, format din Departamentul pentru Energie, ANRE, Consiliul Concurentei, reprezentanti ai consumatorilor, ai producatorilor si ai industriei de regenerabile, ca sa analizam toate aspectele legate de sistemul actual de promovare, daca nu cumva sunt lucruri care sunt neclare, daca nu cumva sunt lucruri conflictuale in actualul sistem, care a fost revizuit de mai multe ori. Acest grup de lucru urmeaza sa analizeze si un sistem alternativ de promovare, care se numeste 'contracte pentru diferenta', care a fost propus spre aprobare de Marea Britanie si care acum se afla in evaluarea Comisiei Europene. Acest sistem de promovare vizeaza nu numai industria regenerabilelor, ci si tot ceea ce inseamna tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon. Adica vizeaza energia regenerabila si energia nucleara. Dar, repet, este o perioada de analiza si vom vedea impreuna, in cadrul acestui grup de lucru, daca acest sistem poate sa aduca beneficii importante pentru sistemul energetic din Romania si vom stabili impreuna daca actualilor investitori li se poate oferi optiunea sa renunte la schema de sprijin din prezent si sa opteze pentru sistemul nou.

Ce presupun aceste contracte pentru diferenta?

Este un mecanism care ofera o mai mare predictibilitate la capitolul venituri. Daca veniturile depasesc pragul agreat, beneficiarii, adica producatorii de energie din tehnologii cu emisii reduse, dau banii inapoi. Daca sunt sub pragul agreat, ei primesc sprijin pentru a se ajunge la nivelul de venituri agreat. E o idee pe care o vom analiza, un sistem alternativ.

Acest sistem poate fi implementat doar daca cei de la Comisia Europeana isi dau acceptul la nivelul Europei?

Da. Si este o propunere facuta de britanici, care urmeaza sa primeasca un raspuns in urmatoarele luni.

De asemenea, Guvernul a mai adoptat miercuri, la propunerea Ministerului Finantelor, modificarea ordonantei privind suprataxarea veniturilor producatorilor de gaze naturale si s-a eliminat, prin noua forma propusa, orice fel de interferenta a pietei reglementate in piata concurentiala. Deci piata concurentiala va functiona si va fi suprataxata in functie de contractele comerciale incheiate intre operatori si producatori, fara niciun fel de legatura cu piata reglementata. Piata concurentiala este o piata separata, o piata distincta, in care contractele se incheie prin negociere si, daca aceste contracte vor fi mai mari decat pretul din acest moment, va fi taxat pretul din contract minus pretul de referinta de la inceputul liberalizarii. Daca respectivele contracte vor fi la pretul din acest moment, va fi taxat pretul din acest moment minus pretul initial de referinta. Daca aceste contracte despre care vorbim vor fi mai mici decat pretul din acest moment, va fi taxat pretul din acest moment minus pretul de referinta. Deci statul isi ia si o masura de protectie, ca sa preintampine orice fel de tranzactii intragrup si sa-si securizeze veniturile. Este o masura corecta, ceruta de mari consumatori, care separa si elimina orice fel de ingerinta a pietei reglementate in piata concurentiala.

Pentru consumatorii casnici ce inseamna aceste masuri luate de Guvern?

Pentru consumatorul casnic, impactul este diminuarea componentei de certificate verzi in factura cu 10-15%, dar preturile si tarifele sunt in responsabilitatea ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei - n.r.) si pentru detalii suplimentare despre acest subiect, este bine sa va adresati dumnealor.

La finele perioadei de liberalizare, cum va trebui sa arate piata, astfel incat sa spunem ca ne-am atins obiectivele si mecanismele pietei functioneaza? De exemplu, putem vorbi despre o piata de gaze, in conditiile in care exista doar doi producatori si o singura sursa de import?

Sunt in momentul de fata trei producatori: unul are cam 2% din piata si ceilalti doi care sunt mari: Romgaz si Petrom. Plus sursele din import, plus furnizorii. De fiecare data cand vorbim de piata, trebuie sa ne gandim in primul rand la furnizare. Ceea ce vom propune si vom sustine zilele urmatoare este introducerea unor obligativitati pentru producatori de a tranzactiona transparent, centralizat si nediscriminatoriu, pe o platforma din Romania.

Vom face aceasta propunere si va fi la latitudinea si in responsabilitatea ANRE sa stabileasca in ce proportie vor fi obligati producatorii. De multe ori, consumatorii nu cumpara direct de la producatori, ci de la furnizori, deci cand vorbim de functionarea pietei, trebuie sa avem in vedere cati furnizori sunt si care sunt cotele lor de piata. Pentru ca, de exemplu, in Polonia, exista un singur producator, care este si importator. Dar furnizori sunt mai multi. Iar acel producator, care este si importator, este obligat sa tranzactioneze pe bursa o cantitate de gaze.

Atunci, pe acea cantitate, se vor bate la pret furnizorii?

Se pot inscrie furnizorii, se pot inscrie consumatorii si ar fi bine sa cumpere direct consumatorii. Ceea ce imi doresc este sa promovam cat se poate de mult aceasta masura, pentru ca toti consumatorii sa stie de ea, sa se inregistreze pe platforma de tranzactionare si sa cunoasca mecanismele de tranzactionare. Deocamdata sunt foarte putini consumatori inregistrati.

Dar fiind o cantitate fixa, limitata, de gaze, pretul nu tinde sa mearga in sus? Daca ideal ar fi sa se inscrie cat mai multi consumatori, nu va fi o cerere foarte mare si o oferta foarte mica pe bursa?

Avem in acest moment mai multe situatii. Producatorii sunt obligati sa furnizeze pe piata reglementata, care acopera aproximativ 45% din total consum, si mai avem aproximativ 55% piata competitiva, eligibila. Aceasta piata eligibila este aprovizionata prin contracte bilaterale, cu producatori, sau furnizori, sau furnizori care au si capacitate de productie, sau sunt aprovizionati din import, sau vor avea posibilitatea sa cumpere de pe aceasta platforma de tranzactionare. Deci unii dintre consumatori isi pot negocia direct contractele cu Romgaz, cu Petrom sau cu Amromco.

Ce trebuie avut in vedere este ca, in momentul de fata, Romania nu are nicio posibilitate tehnica de export, deci producatorii trebuie sa vanda pe piata romaneasca. In al doilea rand, unii dintre producatori produc gaz asociat, in acelasi timp cu titeiul, vorbim aici de Petrom, deci nu este o optiune pentru ei sa reduca productia. Obiectivul lor este mentinerea si chiar cresterea productiei. In al treilea rand, vorbim de un consum care are un trend de scadere.

Deci avem scadere de consum, intentia producatorilor de a creste productia si imposibilitate tehnica de export, asa ca un moment mai bun de a incuraja fortele pietei sa lucreze si sa se aseze la masa de negocieri si sa seteze contractele in functie de cerere si oferta nu cred ca putem avea. Consumatorii au in acest moment o putere mare de negociere.

Mai mergem pe ideea sa descurajam consumul de gaze in favoarea celui de electricitate?

Aici va fi o discutie in contextul revizuirii strategiei energetice. Deja am inceput procesul si ne-am asumat un termen de sase luni pentru finalizarea lui. Pe de o parte, unele analize arata ca vom avea mai mult gaz decat consum incepand cu anul 2019. Pe de alta parte, ma uitam zilele trecute pe date ale Agentiei Internationale pentru Energie, unde aparem cu 21.000 de MW putere instalata in domeniul energiei electrice, cand consumul nostru este undeva la 8.000-9.000 de MW in zile bune. In plus, ne propunem, in acelasi timp, noi proiecte ambitioase, vedeti unitatile 3 si 4 de la Cernavoda, hidrocentrala de la Tarnita.

Deci, in contextul strategiei energetice, trebuie sa ne definim foarte, foarte clar prioritatile. Daca mergem pe energie electrica, atunci trebuie sa sprijinim oamenii sa-si schimbe centralele de apartament pe gaze cu unele pe energie electrica. Daca mergem pe gaz, trebuie sa facem invers, sa-i sprijinim sa-si instaleze centrale pe gaz. Din acest motiv este nevoie de revizuirea strategiei. Avem nevoie de coerenta, sa stim exact ce vrem.

Cand vom putea exporta gaze?

Depinde. Eu voi incuraja ANRE sa discute si sa clarifice aspectele legate de reglementare. Ma astept ca aceste discutii sa ia un timp bun. De exemplu, pe interconectorul cu Ungaria, incurajez ANRE sa discute cu omologii din Ungaria despre o modalitate de tarifare unica pe transport, despre o modalitate unica de alocare de capacitate de transport. Acum avem modalitati diferite de alocare de capacitate, asa ca trebuie sa avem o mai mare armonizare, lucru care va lua timp.

Ce va insemna pentru Romania faptul ca va exporta gaze? Care sunt avantajele si care sunt dezavantajele?

Nu stiu, vedem la momentul respectiv. Depinde ce nivel de productie ai. Daca exporti din 2019, cand ai productie mai mare decat consum, sunt mai multe avantaje. Este de vazut impactul pe balanta comerciala, dar nu am facut o astfel de analiza pentru ca nu intrevad posibilitatea unor exporturi tehnice in lunile sau in perioada urmatoare, chiar in conditiile in care nu va exista niciun fel de restrictie in legislatie. Dar tehnic nu se poate si trebuie armonizate niste reguli intre tari, ceea ce va dura.

Dar Comisia Europeana nu ne obliga se ne interconectam cat mai repede sistemele cu tarile vecine?

Comisia Europeana incurajeaza realizarea de interconectari, dar in acelasi timp Comisia Europeana incurajeaza armonizarea de legislatie pe proiectele de interconectare.

Ce facem cu relatia energetica cu Rusia?

Relatia noastra cu Rusia vizeaza in principal achizitia de gaze de la ei, iar cantitatea de gaze cumparate a tot scazut.

Si nu ne dorim un pret mai mic de import?

Oricine isi doreste un pret mai mic la gazul de import, asa cum ei, probabil, isi doresc sa ramana si sa opereze pe piata noastra. Insa noi nu suntem asa de dependenti de importuri, cum sunt alte tari din jurul nostru. Astfel ca, din toate analizele noastre, daca va fi o problema cu Ucraina din punctul de vedere al intreruperii de furnizare, Romania nu va fi afectata grav nici macar pe termen foarte lung.

Ne-am putea acoperi consumul intern de gaze din ce producem?

Ne-am putea acoperi intr-o foarte mare masura consumul din ce producem, avem cantitati importante stocate, avem posibilitatea de a importa din Ungaria prin conducta Arad-Szeged, avem posibilitatea de a transfera unele centrale de pe gaz pe pacura, avem posibilitatea legala de a intrerupe in caz de nevoie centrala Petrom de la Brazi si centrala Romgaz de la Iernut. E de nedorit o criza, dar nu-mi fac probleme din punctul de vedere al securitatii aprovizionarii pentru consumatori.

Dar, in principiu, nu putem renunta de tot la importul de gaze?

Aici este vorba despre operatorii economici, care pot sa importe, e decizia lor, daca se inteleg, daca preturile sunt bune, poate obtin discounturi foarte mari, pentru ca si pretul gazelor din Rusia difera foarte mult. Elcen plateste cel mai mult. Din aceasta cauza, am luat decizia de a propune schimbarea directorului general. Intre Elcen si InterAgro sunt diferente mari de pret de achizitie. Dar InterAgro s-a dus si a negociat, s-au zbatut oamenii...

Ceilalti nu s-au zbatut?

Tocmai din acest motiv am propus schimbarea directorului general.

Cum a putut InterAgro sa obtina contract direct cu Gazprom si alte companii, nu?

Asta trebuie intrebati cei de la InterAgro, ca ei stiu cum au obtinut. Dar mi-as dori de la toate entitatile, in special de la cele de stat si in special cele care sunt in administrarea Departamentului pentru Energie, sa se lupte pentru termeni mai buni contractuali, cum s-a intamplat in toata Europa. Unii dintre ei, operatori de stat sau privati, au reusit, si in Germania, in Austria, si in Polonia, si InterAgro in Romania, sa obtina termeni contractuali mai buni.

Poate Elcen sau o alta companie romaneasca sa negocieze direct cu Gazprom?

InterAgro a putut. E vorba in special de a obtine termeni contractuali mai buni. Nu e vorba neaparat de a negocia direct, ci de a te zbate sa obtii termeni contractuali mai buni.

Deci un import direct de la Gazprom nu inseamna neaparat un pret mai bun?

Poate sa nu insemne neaparat un pret mai bun.

Si alte modalitati de a reduce pretul care ar fi?

Sa-ti diversifici sursele, sa-ti cresti capacitatea de stocare si extractie din depozite, sa ai mai mult gaz, mai multe optiuni de cumparare, e vorba de functionarea mai buna a fortelor pietei.

Cum se formeaza pretul de import? Conteaza doar negocierile dintre companii sau este luat in calcul si un pret de referinta la nivel de tara?

Este un calcul mult mai complicat, care vizeaza suportabilitatea clientului din tara respectiva. Ori noi avem un sistem in care se amesteca gaz pe care-l producem la noi, foarte ieftin, cu gaz din import, asa ca suportabilitatea pentru gazul de import este mare. Daca amesteci foarte ieftin cu foarte scump, iti da cel mai ieftin din UE.

De-asta avem si cel mai mare pret din UE pentru gazul rusesc?

Si din acest motiv.

Ce se va intampla cu societatile energetice din subordinea Departamentului pentru Energie? Vor trece la un nou Departament de Privatizari din Ministerul Economiei?

Cred ca initiatorul acestui demers, domnul ministru Nita, va poate explica mai bine aceasta initiativa de trecere a administrarii companiilor de la Departamentul pentru Energie la Ministerul Economiei.

Nu aveti nici un cuvant de spus?

Institutional, o sa am un cuvant de spus daca acest proiect va veni la avizare la Departamentul pentru Energie. Deocamdata, vineri m-am intalnit cu directorii generali ai tuturor companiilor din subordinea departamentului. Administrarea companiilor este in momentul de fata responsabilitatea Departamentului pentru Energie si incerc sa contribui la acest proces cat se poate de bine.

Si daca va veni pe birou propunerea?

O sa vad ce decid la momentul respectiv. De regula, nu cred ca este bine, in spiritul principiilor de buna guvernanta, sa existe organizari institutionale in functie de persoane sau conjuncturi de moment. Ideea de a avea o entitate unica de privatizare la nivelul Romaniei, fara implicarea acestei structuri in administrarea efectiva a companiilor, este una interesanta, deoarece realitatea ultimilor ani ne-a aratat ca, uneori, cei care administreaza, de fapt, intarzie sau amana privatizarile. Analiza este insa mai complexa.

Ce se intampla la Hidroelectrica? De ce s-a ajuns din nou in insolventa?

S-a ajuns la prima insolventa din cauza proastei administrari din trecut. Apoi, societatea a reintrat in insolventa deoarece a pierdut niste procese.

Erau bune sau nu contractele pe termen lung ale Hidroelectrica?

Calitatea unui astfel de contract depinde de pret. Daca este sub pretul pietei, atunci contractul nu este bun. Oricum, nu cred ca suntem pregatiti in acest moment sa eliminam prevederile legislative care obliga tranzactionarea pe bursa, in sistem centralizat, transparent si nediscriminatoriu a cantitatilor de energie disponibile in sistemul energetic.

Se mai listeaza vreo companie in acest an?

Da, Electrica va fi sigur listata in acest an. In ceea ce priveste Complexul Energetic Oltenia, exista intarzieri in raport cu termenele agreate initial. Hidroelectrica, din pacate, nu mai poate sa faca acest pas, aflandu-se in insolventa.

Ati fi interesat de postul de comisar european pentru Energie?

Nu stiu, nu m-am gandit pana acum la acest lucru.

#nicolescu energie, #interagro nicolescu, #companii gaze , #Stiri energie