Revista Time: 2045, anul in care oamenii ating nemurirea

Vineri, 11 Februarie 2011, ora 16:00
8001 citiri
Revista Time: 2045, anul in care oamenii ating nemurirea

Ne apropiem de momentul in care masinile vor deveni mai inteligente decat oamenii. Cand acest lucru se va intampla, trupurile noastre, felul cum gandim, intreaga civilizatie vor fi transformate complet si ireversibil. Sfarsitul civilizatiei, asa cum o stim noi, este la doar 35 de ani distanta, este de parere celebrul inventator si futurolog american Ray Kurzweil. 

Computerele devin din ce in ce mai rapide, intr-un ritm din ce in ce mai accelerat. La un moment dat, ele vor fi capabile sa "copieze" inteligenta umana, va fi momentul in care ia fiinta inteligenta artificiala.

"Creierele" robotizate vor emula tot ceea ce face creierul uman, vor trece de la stadiul de calcule aritmetice la actiuni artistice. Vor compune muzica, vor scrie cartile, vor conduce masinile si vor putea aprecia valoarea unui tablou.

Kurzweil spune ca din acel moment, nimic nu va opri computerele sa devina din ce in ce mai puternice, vor continua sa se dezvolte pana intrec inteligenta umana, fara drept de apel.

Ritmul de dezvoltare va creste si el, pentru ca vor prelua procesul de dezvoltare din mainile inferiorilor creatori umani.

Daca un computer super-inteligent va prelua rolul de inventator, va lucra cu o viteza uimitoare, va putea experimenta si analiza cantitati imense de informatii, fara niciun efort.

Aceasta este una dintre probabilitati. Comportamentul acestor masini cu care am putea ajunge sa impartim planeta este imposibil de prezis.

Exista totusi o sumedenie de teorii alternative. Spre exemplu, poate ca aceste tehnologii ne vor ajuta sa ne extindem abilitatile intelectuale, asa cum masinile sau avioanele ni le extind pe cele fizice.

Sau este posibil ca robotii viitorului sa ne ajute sa incetinim procesul de imbatranire. Am putea, totodata, sa ne importam constiinta in computere si sa traim, ca un software, o viata virtuala, fara sfarsit.

Sau asa cum arata majoritatea filmelor hollywoodiene de gen, robotii s-ar putea razvrati si ar planui anihilarea noastra, potrivit unui articol publicat in Time.

Oricate teorii s-ar trasa, pe aceasta tema, toate au un lucru in comun - viata speciei umane nu va mai fi nici pe departe ca cea de acum.

Aceasta transformare are deja un nume: Singularitatea.

Desi pare desprinsa dintr-o carte SF, ideea are nevoie de o evaluare temeinica si sobra, fiind vorba de o ipoteza serioasa cu privire la viitorul vietii pe Pamanat.

Pentru intelegerea acesteia, oamenii sunt dispusi sa plateasca sume importante. Exista deja o Universitate a Singularitatii, gazduita de NASA si sponsorizata de Google.

Termenul de "singularitate" este imprumutat din astrofizica, unde se refera la un punct in spatiu-timp din interiorul unei gauri negre, in care legile fizicii nu se mai aplica.

Cine este Ray Kurzweil

Ray Kurzweil s-a nascut in Queens, din parinti evrei care au reusit sa paraseasca Austria inainte de izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Unchiul sau, inginer la Laboratoarele Bell, l-a invatat pe micul Ray bazele stiintei informatice. La 15 ani, scrie primul program pe computer.

Cinci ani mai tarziu, in primul an de studentie in cadrul MIT, Kurzweil pune bazele unui program de repartizare a absolventilor de liceu in universitati.

In scurt timp, vinde compania pe 100.000 de dolari.

Kurzweil a construit prima masina de citit pentru orbi, care se folosea de un computer pentru redarea audio a textelor cartilor.

In total, detine 39 de patente si 19 titluri de Doctor Honoris Causa. In 1999, presedintele Bill Clinton i-a acordat Medalia pentru Tehnologie.

In paralel, Kurzweil si-a consolidat cariera de futurolog, ipostaza din care a publicat mai multe carti in ultimii 20 de ani.

Cea mai recenta dintre ele, "Singularitatea este aproape", a devenit best-seller cvasi-instantaneu.

Bill Gates l-a numit "omul care poate prezice cel mai bine viitorul inteligentei artificiale".

Interesul lui Kurzweil pentru viitorul ciber-organic al umanitatii a inceput in anii '80, ca o problema practica.

El vroia sa masoare ritmul de progres al tehnologiei, pentru a se asigura ca isi lanseaza inventiile la timpul potrivit.

"Pana si marile inventii pot da gres, daca sunt lansate inainte de timpul lor", spune futurologul, pentru Time.

Pe langa legea lui Moore, care spune ca numarul de tranzistori care pot fi plasati pe un circuit integrat se dubleaza o data la doi ani, Kurzweil a studiat si progresul puterii de calcul, masurat in milioanele de instructiuni pe secunda care pot fi cumparate cu 1.000 de dolari.

Comparand cele doua traiectorii, Kurzweil a ajuns la concluzia ca progresul tehnologic este un proces exponential si nu liniar. Curbele exponentiale incep timid si se ridica deodata, tinzand spre infinit.

Aceste analize l-au dus la predictiile conform carora creierul uman va putea fi reprodus complet pana la mijloc anilor 2020.

Pana in 2030, computerele vor fi capabile de o inteligenta asemanatoare cu cea umana.

In 2025 ani, datorita cresterii puterii de calcul si reducerii de costuri, cantitatea de inteligenta artificiala creata va fi de un miliard de ori mai mare decat suma intregii inteligente umane de astazi.

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte

La Summit-ul Singularitatii din 2010, care a avut loc la San Francisco, au participat experti in psihologie, neurologie, nanotehnologie sau biologie moleculara.

Unul dintre subiectele discutate a fost prelungirea vietii.

Aubrey de Grey, cel mai cunoscut cercetator in gerontologie din lume, vede imbatranirea ca un proces al acumularii de deteriorari.

"Corpul uman este o masina cu mai multe functii, care de-a lungul timpul se uzeaza. In principiu, aceasta deteriorare poate fi reparata periodic", a afirmat specialistul pentru Time.

Kurzweil crede ca odata ce apare inteligenta artificiala, aceasta va putea sa combata, cu ajutorul nanotehnologiilor avansate, problemele asociate cu imbatranirea corpului uman.

Si totusi, replicarea creierului uman ar putea sa nu se faca nici in viitorul apropiat.

Arhitectura neurochimica care genereaza haosul efemer pe care il numim constiinta ar putea fi prea complicata pentru a fi construita din silicon.

Institutul de Singularitate pentru Inteligenta Artificiala, fondat de Kurzweil si sustinut de Peter Thiel (fost CEO Paypal si printre primii investitori ai Facebook), are ca scop sa se asigure ca dezvoltarea inteligentei artificiale se va duce intr-o directie "prietenoasa".

Nu trebuie sa fii super-inteligent sa intelegi ca introducere unei forme superioare in propria biosfera este o eroare darwiniana de baza.

Primele semne de adeverire?

In viziunea lui Kurzweil, biotehnologia si nanotehnologia ne dau puterea de a ne manipula corpurile si lumea inconjuratoare, la nivel molecular.

Progresul accelereaza la cote greu de imaginat si fiecare ora ar putea aduce o noua descoperire.

Genomul uman devine un simplu cod, care poate sa fie testat, optimizat si la nevoie, rescris. "In cateva secole, vom fi re-construit si saturat toata materia din univers, acesta este destinul nostru ca specie".

Este imposibil de spus cu exactitate ce se va intampla, insa semne ale singularitatii pot fi vazute si astazi. Acum cinci ani, nu existau 600 de milioane de oameni care sa-si traiasca viata sociala pe o retea electronica. Acum avem Facebook.

Acum zece ani nu vedeam oameni care sa citeasca, sa scrie, sa se orienteze in spatiu tinand in mana "proteza digitala" conectata la o retea. iPhone-ul acum este aprope un must-have.

Potrivit Time, 30.000 de bolnavi de Parkinson au implanturi neurale, Google experimenteaza masinile care se conduc singure, peste 2.000 de roboti lupta alaturi de oameni in Afghanistan, iar in cateva zile un super-computer facut de IBM dotat cu o forma incipienta de inteligenta artificiala va participa la un concurs de cultura generala.

Telefonul mobil de astazi este de 1 milion de ori mai mic si mai ieftin decat ceea ce avea MIT acum 40 de ani. Avand acest lucru in minte, cum ar putea arata lumea, peste 40 de ani?

#facebook, #inteligenta artificiala, #iphone, #ray kurzweil, #viitor , #stiri Facebook