FMI lasa in urma angajamente, care ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv

FMI a negociat cu autoriatile romane angajamente indraznete pentru a continua programul stand-by, avand in vedere complexitatea, resursele si timpul disponibil.

Atat de indraznete sunt masurile de reforme si privatizarile, incat aplicate, ar face din Guvernul Ponta cel mai liberal executiv din Romania, in pofida unui buget, agreat cu Fondul, cu un puternic accent de stanga, comenteaza Mediafax, intr-o analiza proprie.

Sub presiunea mediului extern inca tulbure, mai ales in Europa, principala piata de desfacere si de imprumut, Guvernul s-a vazut nevoit sa promita ca va recupera in cinci luni toate reformele de esenta din cadrul programului convenit in 2011, si care nu au putut fi aplicate in ultimii doi ani.

Cu trei din cinci obiective cantitative ratate - deficitul bugetar pe cash, arieratele bugetului central si activele externe nete - dar si cu trei din cinci tinte indicative neindeplinite, respectiv cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele companiilor de stat, Executivul de la Bucuresti a fost nevoit sa ceara prea multe derogari de la board-ul FMI pentru a nu livra ceva consistent la schimb.

Mai mult decat atat, Romania nu doar a ratat tinta de inflatie stabilita de BNR pentru 2012, de 3% plus/minus un punct procentual, dar rata anuala a iesit si din intervalul stabilit cu FMI pentru care sunt obligatorii consultari cu experti internationali pentru a stabili masuri suplimentare de combatere a cresterii preturilor.

Cu toate acestea, seful misiunii FMI, Erik de Vrijer, considera ca actuala politica monetara este adecvata, chiar daca la precedenta misiune din noiembrie opina ca este nevoie de o intarire, care de altfel spune ca s-a si produs, pe canalul lichiditatii oferite in piata la finele anului trecut de banca centrala.

"Riscurile sunt inca acolo. Inainte ca populatia sa creada ca inflatia este cu adevarat mica iti trebuie insa timp sa-i convingi", a adaugat de Vrijer.

In aceste conditii, in care politica monetara pare ca va sprijini marginal cresterea economica si nu va avea spatiu sa dea un impuls creditarii in moneda nationala, seful misiunii FMI afirma ca a cautat in discutiile cu Guvernul sa gaseasca masurile care pot stimula cresterea economica, iar in lipsa capitalurilor private, expertii internationali nu mai par convinsi ca acestea pot fi compensate printr-o mai buna absorbtie a fondurilor UE.

"Guvernul poate mari eforturile de a trage fonduri UE pentru infrastructura sau alte proiecte, care inseamna fluxuri de capital gratis. Ar trebui sa punem mai multa prioritate si mai multe resurse pentru atragerea fondurilor UE, dar nu e suficient, mai ales ca in trecut eforturile de absorbtie au fost dezamagitoare", a spus de Vrijer la conferinta de inchidere a misiunii de evaluare.

Astfel, singura solutie pe care FMI o vede acceptabila este eficientizarea semnificativa a companiilor de stat, prin privatizari si introducerea managementului privat, dar si prin lichidarea companiilor cu pierderi care nu pot fi viabilizate. Lista nu este deloc scurta, iar termenele par, cel putin la prima vedere, aproape imposibile.

Fondul insista pe doua domenii in care vede potential de dezvoltare, energie si transporturi, dar apreciaza ca sunt necesare si investitii mari, mult peste capacitatea unui buget public care a fost construit sa respecte macar promisiunile electorale cu tenta sociala: salarii, pensii, ramburasari de CAS si TVA redus la paine.

"Exista o serie de prejudecati fata de privatizare in Romania (...) Exista ideea ca o companie privata urmareste doar profit si ca nu vor face investitii. Dar sunt o serie de privatizari de succes in Romania, de exemplu Petrom, care investeste mult si este cel mai mare contribuitor la buget. La Hidroelectrica, chiar si administratorul judiciar a facut deja lucruri bune. Trebuie si management privat", a spus de Vrijer.

Promisiunile Guvernului

Si, potrivit scrisorii convenite in aceste zile, Guvernul s-a angajat sa vanda in acest an pachetele majoritare de actiuni la cel putin sase mari companii Oltchim (privatizare sau lichidare; administratorul judiciar va prezenta la jumatatea lunii aprilie un raport privind situatia companiei), Complexul energetic Oltenia (finalizare octombrie 2013), CFR Marfa (mijlocul lunii mai - preconditie), Electrica (noiembrie 2013), Complexul energetic Hunedoara (mai - iunie, dupa fuziunea cu minele viabile din CNH), Posta Romana (mijlocul anului 2013) si, posibil, Romgaz (dupa listarea din octombrie, final de an).

De asemenea, Executivul a promis ca va lista la bursa pachete de actiuni la Hidroelectrica (10%, imediat dupa iesirea din insolventa), Romgaz (10%, cel tarziu in octombrie), Transgaz (15%, aprilie, preconditie), Nuclearelectrica (10% sfarsitul lunii mai 2013) si Tarom (20%).

Guvernul va analiza viabilitatea a doua companii din subordinea Ministerului Transporturilor, CFR Telecomunicatii si CFR Electrificare, iar pana la jumatatea anului va decide daca aceste societati vor fi privatizate, vor fi absorbitre de CFR Infrastructura sau vor fi lichidate.

CN Huilei si Termoelectrica vor intra in lichidare.

La toate companiile enumerate, cu exceptia celor care vor fi lichidate, la care se adauga CFR Calatori si CFR Infrastructura, Guvernul s-a angajat sa numeasca management privat, iar FMI a cerut ca autoritatile sa se asigure ca noii directori vor fi desemnati de firme independete de recrutare, exclusiv pe criterii profesionale.

Numai aceste masuri ar echivala cu cel mai amplu program de privatizare si reforma a companiilor de stat derulat vreodata in Romania, mai ales avand in vedere timpul foarte scurt in care trebuie realizat.

La acestea se adauga noi masuri de liberalizare a pietei energiei, prin crearea unui nou mecanism de transmisie a preturilor la gaze (aprilie 2013) si eleborarea fazei a treia a perioadei de liberalizare a tarifelor la distribuitorii de gaze (mai).

Ultima sansa pentru Romania

Pentru a se asigura ca mesajul este destul de limpede, Erik de Vrijer a spus inainte de a pleca din Romania ca programul nu este deraiat, dar a amintit ca, fara indeplinirea conditiilor asumate, acordul va expira la finele lunii iunie fara posibilitatea de a conveni o noua intelegere.

De altfel, o noua intelegere este mai mult decat sub semnul intrebarii, in conditiile in care Comisia Europeana a ales sa inchida formal acordul cu Romania la data initiala, adica la finele lunii martie, chiar daca va reveni impreuna cu FMI la urmatoarea evaluare, si pare mai putin dispusa sa incheie inca un acord cu autoritatile de la Bucuresti.

Reprezentantii misiuniii de experti ai Comisiei Europene au lipsit, in premiera, de la conferinta de inchidere a perioadei de evaluare inceputa la 15 ianuarie.

Mai mult, de Vrijer a afirmat fara echivoc ca un nou acord nu poate fi negociat decat impreuna cu CE, intrucat Romania este membru al Uniunii Europene.

Seful misiunii FMI mizeaza, insa, cel mai probabil pe teama guvernantilor romani de a nu risca declararea acordului in afara programului convenit, care vor urmari sa-l inchida in termeni relativ pozitivi, pentru a nu induce o reactie negativa din partea investitorilor straini si o crestere a costurilor de finantare de pe pietele externe, indiferent de cum vor evolua acestea pana in vara.

De altfel, FMI a parasit traditionalele tinte pentru deficitul bugetar, calculate pe baza cash, de Vrijer aratand ca in acest an si in 2014 este mai important deficitul structural calculat pe baza ESA, care ar urma sa scada de la 1,9% din PIB in 2012, la 1,4% din PIB in 2013 si 0,9% din PIB la finele anului viitor.