Ministrul Finantelor: Misiunea FMI va veni in Romania in a doua jumatate a lunii iulie - Interviu

Duminica, 02 Iunie 2013, ora 09:58
1778 citiri
Ministrul Finantelor: Misiunea FMI va veni in Romania in a doua jumatate a lunii iulie - Interviu

Romania a indeplinit actiunile prioritare convenite cu Fondul Monetar International (FMI), scrisoarea de intentie va intra in iunie in Board-ul institutiei financiare internationale, iar o misiune a FMI va veni in Romania in a doua jumatate a lunii iulie, a declarat ministrul Finantelor Publice, Daniel Chitoiu, viceprim-ministru al Guvernului Romaniei.

Oficialul MFP a vorbit, intr-un interviu acordat Agerpres, si despre operationalizarea noii Directii Antifrauda si restructurarea Fiscului, despre modificarile legislatiei fiscale de la 1 iulie, despre posibilitatea ca sistemul platii TVA la incasarea facturii sa devina optional chiar din a doua jumatate a acestui an, precum si despre situatia arieratelor.

Intra cu siguranta in discutia Board-ului FMI?

Da, sunt optimist. Toate angajamentele asumate, toate tintele asumate, sunt sigur ca le indeplinim. In a doua parte a anului ne dorim, in functie de cum merge colectarea in acest prim semestru si semnalele sunt pozitive, merg de la o luna la alta mai bine, sa introducem la 1 iulie o cota redusa de TVA pentru paine. Noua ne expira taxarea inversa la produsele cerealiere, am solicitat CE prelungirea, acum doua saptamani in Parlament a fost prelungita taxarea inversa si ne intereseaza ca aceasta taxa redusa sa o introducem pe tot lantul de panificatie - cereale, faina, paine. Mergem cu taxarea inversa pana la moara si de la moara incolo, pe lantul de panificatie, cu 9% pana la vanzarea painii. Reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru paine are statistic un impact negativ, estimarile sunt undeva la 250 milioane lei pana la finalul anului.

Evaziunea fiscala in acest domeniu este insa atat de mare incat, daca o reduci, automat nu ai o pierdere de venituri la buget. Toata lumea mai spune ca nimeni nu va reduce pretul la paine daca se reduce TVA. Bine, poate in prima faza nu se reduce pretul, dar in prezent nu exista un mediu concurential in domeniul productiei de paine pentru ca aceia care nu platesc TVA si fac evaziune sunt mult mai avantajati decat cei care platesc. In momentul cand toata lumea plateste 9% se creeaza o piata concurentiala si cel care vrea sa produca mai mult trebuie sa reduca pretul. S-ar putea ca in primele 2-3 luni sa nu scada pretul, dar pe masura ce va exista o piata concurentiala pretul se va reduce. Cei 15% care raman la nivelul firmelor vin, in parte, si la buget - firmele se dezvolta sau consuma si platesc alte impozite si taxe.

Cei de la FMI sunt mai rezervati si realisti si spun ca bugetul trebuie sa fie echilibrat. Ei nu au luat in considerare insa imbunatatirea colectarii din reducerea evaziunii.

Alta masura est impozitul forfetar. Dorim sa implementam tot din semestrul II. La inceputul anului am dorit sa simplificam impozitarea IMM-urilor pentru cei care au o cifra de afaceri sub 65.000 de euro si conform directivei europene, implementate si de Romania, au optiune a sa nu se inregistreze ca platitori de TVA. Neplatind TVA am incercat sa le simplificam si plata impozitului pe profit si sa plateasca 3% pe cifra de afaceri.

Pe noi ne intereseaza ca in a doua parte a acestui an sa facem o diferentiere a acestui impozit forfetar pe cateva domenii de activitate unde consideram ca nu avem atata personal sa verificam zi de zi, saptamana de saptamana, luna de luna, si unde stim ca se produce acea mica evaziune fiscala: alimentatie publica, domeniul hotelier, unele prestari de servicii.

Ne intereseaza un nivel al impozitului optim pentru ei, nu foarte mare, pentru ca nu ni-l vor plati, ci sa poata si IMM-urile sa il plateasca si noi sa il incasam la timp.

Sunteti optimist in privinta incheierii acordului actual cu FMI. Vom respecta tinta de arierate convenita cu FMI in cazul primariilor?

La sfarsitul anului trecut aveam un stoc al arieratelor de 840 milioane lei. In cursul acestui an ne-am asumat cu FMI ca vom reduce stocul de arierate pana intra scrisoarea in Board, la 300 milioane lei. In primele trei luni din 2013 stocul de arierate a crescut pentru ca erau obligatii neachitate la termen care aveau 30-60 de zile intarziere si cand au acumulat 90 de zile au devenit arierate. Stocul a crescut la 1,15 miliarde lei in ianuarie, apoi la 1,23-1,24 miliarde lei in februarie.

Am prevazut un plafon de 800 milioane lei de imprumuturi pentru autoritatile locale, pentru achitarea arieratelor. In prima faza am alocat 500 milioane lei, am suplimentat pana la 680 milioane lei, acum doua saptamani am ridicat acest plafon la 800 milioane lei. Saptamana aceasta s-au mai acordat imprumuturi de inca 120 milioane lei. Saptamana trecuta am alocat din fondul de rezerva bugetara la dispozitia premierului 70 milioane lei pentru achitarea arieratelor in domeniul sanatatii, altele decat le avea Casa de sanatate. Speram ca pana saptamana viitoare, pana la mijlocul lunii iunie, cand trebuie sa dam ultimele date catre FMI, sa fim cu stocul de arierate in jurul tintei asumate cu FMI. Obiectivul nostru a fost de a achita aceste arierate si pentru deblocarea economiei, a circuitelor financiare.

Cand va deveni operationala noua Directie Antifrauda, ce structura de personal va avea, cati comisari ai Garzii Financiare vor intra in noua structura de control si cum vor fi selectati?

Una dintre prioritatile mandatului meu o reprezinta restructurarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala /ANAF/, avand drept scop imbunatatirea colectarii veniturilor statului si reducerea semnificativa a evaziunii fiscale in Romania. Stim foarte bine ca cele doua obiective sunt greu de indeplinit, dar sunt obiective asumate de mine la preluarea mandatului de ministru al Finantelor. Romania, in prezent, este pe unul dintre ultimele locuri in Europa din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor ca pondere in PIB. Acest lucru se poate ameliora prin masuri administrative si legislative de imbunatatire a colectarii si reducere drastica a evaziunii.

Primele masuri pe care le-am intreprins au fost de natura legislativa: modificarea Codului fiscal si Codului de procedura fiscala in sensul transparentizarii si simplificarii procedurilor de declarare si de plata a obligatiilor fiscale catre bugetul general consolidat. Ne intereseaza sa avem o relatie de parteneriat intre contribuabil si administratia fiscala, trebuie sa eliminam impresia ca administratia fiscala este un stapan, iar contribuabilul trebuie sa vina sa se supuna deciziilor luate de administratia fiscala, uneori si in mod abuziv. Dorim sa avem o relatie de parteneriat, in sensul de a veni in sprijinul contribuabilului, sa-l indrumam, sa-l asistam ca sa poata declara corect obligatiile si sa le plateasca. Pe de alta parte, avem si economia subterana, economia neagra provenita din evaziunea si frauda fiscala, cauzata atat de lacunele legislative, dar si de modul de organizare si functionare a administratiei fiscale cu toate structurile, mai ales cele de control.

De 23 de ani, in Romania toate guvernele si-au asumat ca obiectiv reducerea evaziunii si imbunatatirea colectarii veniturilor, dar observam ca Romania nu a putut sa aiba un nivel al colectarii veniturilor mai mare de 33,7-33,8% din PIB, realizat in 2008. A oscilat de-a lungul anilor undeva intre 29% si 33,8% din PIB. Daca ne raportam la nivelul sarcinii fiscale din Romania, al tuturor impozitelor si taxelor, Romania este pe unul dintre primele locuri din punct de vedere al sarcinii fiscale, al presiunii fiscale - la impozit pe profit, pe venit, la TVA, la CAS-uri, care sunt printre cele mai ridicate din Europa, dar noi avem o problema cu gradul de colectare. Avem o conformare voluntara a contribuabililor, adica plata de bunavoie la buget, nu prin executare silita, undeva la 78-80%. Cele mai performante tari au un grad de conformare voluntara intre 95 si 99,5%. Este vorba de tarile nordice - Finlanda, Danemarca.

Reducerea evaziunii fiscale din Romania are doua paliere de atac din partea MFP si ANAF: in primul rand o reorganizare administrativa a structurilor de control operativ, iar in al doilea rand un pachet de masuri legislative. Garda Financiara, Directia de Control si Supraveghere a Accizelor si Operatiunilor Vamale din cadrul ANV si Directia de Investigatie Fiscala din cadrul ANAF se reorganizeaza, se restructureaza si se va crea o singura structura de control operativ pe toate domeniile de activitate ANAF - fiscal, vamal, intr-o singura structura, care se va numi Directia Nationala de Antifrauda Fiscala, care va reuni competentele in domeniul combaterii evaziunii fiscale si se va ocupa numai de marile retele de evaziune fiscala si de domeniile cu grad ridicat de risc fiscal. Va fi o structura organizata la nivel national si nivel regional, dar si structurile regionale vor avea subordonare nationala, pentru a elimina cat mai mult influenta politicului in nominalizarea celor care lucreaza in aceasta structura.

Cei care vor lucra in noua structura vor fi profesionisti selectati atat din randul actualilor salariati ai ANAF, dar ne intereseaza sa aducem si oameni noi, din afara sistemului, care, pe langa testele privind experienta profesionala, vor trebui sa treaca si teste de integritate.

La cat este estimata evaziunea fiscala in Romania, domnule ministru?

Cifrele sunt diferite, sunt si evaluari facute intern si evaluari facute de organizatii internationale. Evaziunea fiscala oscileaza intre 4-5 si 8-9 procente din PIB. Real nu putem sa stim, pentru ca nu avem toate instrumentele necesare pentru evaluare, bazele de date si aplicatiile informatice pentru a da cifre mai exacte.

Sunt niste estimari. Pe mine ma intereseaza ca incepand din acest an si pana la finalul mandatului sa reducem aceasta evaziune fiscala si veniturile sa creasca cu cel putin 0,5-1 procente din PIB pe an. Nu putem realiza totul dintr-odata, nu s-a realizat in 23 de ani, dar cred ca acest nivel de 0,5-1 procent din PIB anual este un obiectiv realizabil, Cei de la BM sunt mai pesimisti - in cinci ani ei vad o crestere a colectarii veniturilor bugetare de 3 puncte procentuale, eu vreau un ritm mai mare, de 5-6 puncte procentuale din PIB.

Ce masuri aveti in vedere? Veti fi mai intelegatori cu cei care platesc prejudiciul si colaboreaza?

Daca cel care a produs prejudiciul colaboreaza sau plateste poate sa i se reduca pedeapsa sau poate sa i se acorde o facilitate daca se recupereaza operativ prejudiciul. De exemplu, daca a produs un prejudiciu prin neplata accizelor de un miliard de lei si ii mai calculez penalitati de inca un miliard, il pot scuti de 50% din penalitati daca plateste prejudiciul. Trebuie sa precizez insa ca sanctionarea faptei penale va ramane, nu va fi exonerat de sanctiunea penala, doar ca poate fi mai usoara in cazul in care colaboreaza si plateste prejudiciul.

As vrea sa mentionez insa reorganizarea ANAF si din perspectiva crearii unei relatii de parteneriat cu contribuabilii, sa perfectionam mecanismele de declarare si de plata a obligatiilor fiscale, sa nu mai punem contribuabilii sa stea cu orele in sir la cozi sa isi depuna declaratiile, sa nu ii chemam de 5-6 ori la administratia fiscala cu diverse documente si sa le cerem in mod repetat aceleasi documente, sa putem avea evidente clare care sa corespunda cu evidentele contabile ale contribuabililor. Trebuie dezvoltat sistemul informatic si centralizat astfel incat sa avem o relationare pe cale informativa si cat mai putin prin prezenta fizica.

Centralizarea bazelor de date va simplifica si procedurile de rambursare de TVA si va facilita incadrarea in termene stabilite in Codul Fiscal. 80-90% din aparatul Inspectiei Fiscale este arondat sa faca verificari pe rambursari de TVA. Ei ar trebui sa faca de fapt inspectiile de fond, o data la trei ani la IMM-uri, o data la 5 ani la marii contribuabili.

In sistemul informatic vom verifica, prin centralizarea bazelor de date, daca documentele sunt reale si operatiunile sunt reale, s-au inregistrat si la furnizor si la beneficiar sau s-a facut exportul respectiv doar ca sa poata beneficia de rambursare. Acest lucru se poate vedea si din birou, pe sistem informatic. Acolo unde avem elemente, informatii privind posibile solicitari de rambursare ilegala de TVA se va face controlul faptic.

Acel impozit de 3% pe veniturile microintreprinderilor se va reduce la 1,5% din semestrul II?

Acel 3% s-ar putea ca pentru unele domenii de activitate - comert sau in zona productiei, unde rata profitului este mai mica - sa il reducem la un nivel sustenabil pentru operatorul economic, nu sa-l ducem pe acesta in pierdere.

Modificati sistemul de plata a TVA la incasarea facturii?

Exista foarte multe scrisori din partea diferitelor categorii de comercianti sau contribuabili in care acest sistem TVA la incasare pentru unii a produs o distorsiune in ceea ce priveste cashflow-ul, iar pe altii i-a decapitalizat. Avem in vedere sa modificam aceasta prevedere tinand cont si de faptul ca in marea majoritate a statelor membre UE este optionala. Masura a fost implementata cu gandul sa venim in sprijinul contribuabililor, sa ii ajutam, nu sa le cream greutati. Din pacate, pentru o mare parte din ei am creat greutati, ori interesul nostru este de a nu mentine aceasta stare de lucruri, ci de a o imbunatati. Cred ca s-ar putea sa luam aceasta masura de imbunatatire cand facem si celelalte modificari legislative, deci incepand cu partea a doua a anului.

#misiune FMI Romania, #acord fmi romania, #interviu Daniel Chitoiu , #Acord FMI