Prelungirea acordului preventiv cu FMI creste credibilitatea Romaniei

Guvernul Romaniei intentioneaza sa mai incheie un acord preventiv cu FMI pe inca doi ani, pana in 2015, iar prelungirea unei astfel de intelegeri ar da credibilitate tarii noastre si economiei, potrivit analistilor.

"Oricat de neplacut ar fi un acord cu FMI-ul in acest moment, in conditiile in care ne imprumutam in permanenta, acordul trebuie sa fie mentinut pentru ca Romania pierde imens din credibilitate pe plan extern si nu va putea atrage investitii straine decat intr-o masura infima. Avem nevoie de acesta, dar sa fie renegociat, cel putin din punctul de vedere al promisiunilor pe care Guvernul le-a facut," a declarat analistul economic Mircea Cosea pentru Business24.

Si Constantin Rudnitchi, analist economic, este de parere ca Romania are nevoie de un astfel de acord, singura mentiune este greutatea cuvantului statului in acesta. "Trebuie sa se regaseasca si solutii de crestere a economiei si altfel de solutii cu privire la companiile de stat", a spus acesta.

Pana acum, relatia dintre Romania si Fondul Monetar International a fost una relativ buna, in care ei au dat indicatii si noi am executat, dar acest lucru ar trebui sa se schimbe in viitor pentru a ajuta economia.

Ministrul Finantelor: Guvernul vrea inca un acord preventiv cu FMI

Masurile economice adoptate la indemnul FMI, printre care reducerile salariale, reducerea pensiilor prin introducerea contributiei de 5% pentru CASS, cresterea TVA la 24% si taierea a numeroase plati sociale, nu au fost cele mai bune pentru populatia Romaniei. "Au dus la austeritate si scadere economica, dar au avut si o parte buna pentru ca au salvat deficitul bugetar. Partea rea e ca a tras economia inspre o zona de recesiune, dar, pe de alta parte, deficitul bugetar l-a mai salvat. Daca am chinuit economia, macar sa nu o fi chinuit degeaba", declara Constantin Rudnitchi.

De acum incolo insa, Romania are nevoie sa adopte o pozitie mai ferma si sa convinga reprezentantii Fondului ca avem nevoie si de altfel de masuri decat de austeritate.

Dintre propunerile recente ale Guvernului, care trebuie sa primeasca acordul FMI, plata TVA-ului la incasarea facturii si reducerea TVA-ului la 9% pentru mai multe categorii alimentare, sunt cele mai importante. De altfel, decontarea a 50% din cheltuielile la capitolul Cercetare si Dezvoltare, este o alta masura care ar putea fi acceptata cu usurinta de FMI.

Datoria publica a Romaniei, din ce in ce mai sus

In ultimele luni datoria publica a crescut considerabil, dupa ce Romania s-a imprumutat excesiv. Daca in luna ianuarie ponderea datoriei in PIB era de doar 31,7%, la finalul lunii mai, aceasta atinsese 34,9%. Cu toate acestea, singura sansa de supravietuire a Romaniei e indatorarea, spune Mircea Cosea. "Factorul de crestere a economiei romanesti este imprumutarea externa, nu valoarea adaugata creata in tara".

La nivelul actual, ingrijorator nu e volumul datoriei, ci ritmul de crestere, care e foarte accelerat. "E o problema foarte importanta. Intreg programul de austeritate n-a avut niciun rezultat, pentru ca ar fi trebuit sa duca la crearea unui climat in care Romania sa aiba niste resurse de investitii prin care sa inceapa sa isi relanseze economia", a declarat Cosea.

"Reducerea ponderii indatorarii nu poate fi facuta decat daca vom implementa reforme structurale in economia reala. Printre acestea, se enumera incurajarea mediului de afaceri, cresterea competitivitatii la export, care sa duca la valorificarea resurselor interne ale Romaniei cu atribute de factor de avantaj comparativ, adica agricultura si industria alimentara", continua economistul.

Conform tratatului de la Maastricht, datoria publica a Romaniei mai poate urca pana la 60%, insa acest nivel nu este de dorit. In acest moment, tara noastra este statul european cu cea mai mica datorie publica ca pondere in PIB, iar acest lucru nu se va modifica prea curand, nu pentru ca vom reduce noi rata accesarii de imprumuturi, ci pentru ca vecinii nostri au datorii prea mari, greu de intrecut.

Conform unei declaratii recente, ministerul Economiei doreste sa modifice legea datoriei publice si sa introduca o limitare in trei praguri. Astfel, dupa depasirea pragurilor de 35%, 40 si 45% din PIB, sa fie declansate o serie de masuri contrangatoare.

Legea datoriei publice va restrictiona depasirea unor praguri din PIB

Propunerea vine in contextul in care perioada in care Romania trebuie sa inceapa sa plateasca primele transe ale vechilor imprumuturi, sume care reprezinta aproximativ 2% din PIB.