Grecia are nevoie de usurarea poverii datoriilor, nu neaparat de stergerea lor

Razboiul dus intre creditorii europeni ai Greciei si FMI, pe tema stergerii datoriilor tarii, pleaca de la premise false, crede Hugo Dixon, unul dintre cei mai apreciati editorialisti economici din presa britanica.

"O abordare traditionala, pe tema nivelului din PIB detinut de datoria publica, este nerealista, deoarece mare parte din imprumuturile Greciei au fost acordate in termeni de concesiune", observa Dixon intr-un comentariu de pe blogul Reuters.

Negocieri cu galceava

Problema sustenabilitatii datoriilor Greciei aparut in randul creditorilor odata cu demararea negocierilor pentru un al treilea program de asistenta financiara in valoare de 86 de miliarde de euro.

Statele din zona euro doresc ca acordul sa beneficieze si de girul FMI in calitate de partener, chiar daca reprezentantii institutiei de credit sustin ca actuala datorie inregistrata de eleni este nesustenabila.

In baza regulamentului sau, FMI nu poate fi parte a unui acord pentru indatorarea la un nivel nerealist a unei economii, ceea ce forteaza mana creditorilor europeni sa accepte varianta stergerii unei parti din datoria Greciei.

Pana in acest moment, cele doua tabere nu au cazut de acord asupra acestei chestiuni.

Ce-i drept, acest amanunt nu ingroapa noul program bailout destinat Greciei, ca dovada fiind semnarea memorandumului intre Atena si reprezentantii zonei euro in cursul saptamanii trecute.

Creditorii europeni au afirmat ca vor lua in calcul o reducere a poverii datoriei dupa prima evaluare a masurilor de reforma luate de Grecia, ceea ce ar putea insemna chiar sfarsitul lunii octombrie.

In schimb, anuntul acesta nu trebuie interpretat ca o viitoare stergere a unei parti din datoria elenilor, ci mai degraba ca o extindere a perioadei de gratie la plata ratelor imprumutului si una a termenului de rambursare.

Cel mai complicat fenomen se va dovedi estimarea sustenabilitatii datoriei inregistrate de statul elen.

Termeni avantajosi

O abordare traditionala, pe tema nivelului din PIB detinut de datoria publica, este nerealista, deoarece mare parte din imprumuturile Greciei au fost acordate in termeni de concesiune, spune analistul economic.

Imprumuturile luate de Grecia de la partenerii europeni au deja perioade indelungate de gratie si rambursare trecute in contractele anterioare, ca si dobanzi extrem de avantajoase.

Calculul datoriei brute in raport cu PIB-ul, pe care atat creditorii europeni, cat si FMI o preconizeaza la a atinge 200%, nu pare sa tina cont de aceste avantaje.

O varianta ar fi sa se analizeze valoarea actuala a datoriilor Atenei, cu alte cuvinte valoarea in banii de azi a platilor viitoare pe care trebuie sa le faca Grecia.

Mecanismul European de Stabilitate, fondul de credit al zonei euro, sustine ca, prin toate concesiunile acordate guvernului elen, valoarea actuala a datoriei a fost redusa cu 49% din PIB.

O simpla scadere a acestui procent din cel estimat de expertii Comisiei Europene si ai FMI demonstreaza ca Grecia ar avea in realitate un grad de indatorare de doar 150% din PIB.

La fel, se pot calcula si care sunt costurile reale ale imprumutului de 86 de miliarde de euro, cu o maturitate de 32,5 ani si pentru care elenii vor plati o dobanda de doar 1%.

In aceste conditii, valoarea prezenta a respectivului imprumut este la jumatate din valoarea nominala.

Generozitatea termenilor in care au fost realizate aceste imprumuturi a redus presiunea datoriei cu aproximativ 40 de miliarde de euro.

Pe acelasi model de calcul anterior, gradul de indatorare al Greciei ar fi sub 130%, in continuare ridicat, dar nu departe de cel atins de alte economii din zona euro, cum ar fi Italia.

Desi aceste calcule ale valorii actuale sunt extrem de utile, discounturile acordate Greciei vor fi aplicate numai in cazul in care tara reuseste sa isi urmeze programul asumat fara cea mai mica sovaiala sau intarziere in returnarea transelor imprumuturilor.

Diferente flagrante

Unul dintre elementele luate in discutie atat de catre reprezentantii tarilor din zona euro, cat si de cei ai FMI, este nevoia de finantare bruta pentru plata datoriilor.

FMI se agata de un procent de 15% in cazul Greciei, similar cu cel dat de expertii Fondului pentru economiile emergente.

O economie dezvoltata se presupune ca ar avea nevoie de 20% din PIB pentru a asigura returnarea transelor unui imprumut.

Desi pare interesanta, prognoza data de expertii FMI nu este insotita de niciun calcul clar pentru nevoia de finantare bruta.

La fel, din perspectiva actualei crize financiare Grecia poate prezenta aspectul unei economii emergente, dar cine spune ca acest lucru nu se va schimba in urmatorii ani?

In cazul in care programul de asistenta financiara reuseste, intr-un deceniu Grecia s-ar putea dovedi aproape o economie avansata si cu nevoi financiare diferite.

O alta problema scoasa la iveala de procentele FMI arata ca s-ar putea ca alte tari sa aiba nevoie de o usurare in termeni a datoriei.

Spre exemplu, Portugalia s-ar putea sa aiba o nevoie de finantare bruta de 20% din PIB-ul tarii pentru plata transelor imprumuturilor in acest an.

Chiar si din punct de vedere al valorii dobanzilor imprumutului platit in perioada actuala, Grecia pare avantajata fata de alte state.

Costul anual al dobanzilor platite de Grecia este de doar 4 proente din PIB, mai redus decat cel de 5% atins de Italia sau Portugalia, dupa cum subliniaza profesorul Paul De Grauwe de la London School of Economics.

Cand analizezi starea unei economii trebuie sa te intereseze datele privind gradul de indatorare, nevoia de finantare bruta si dobanzile imprumuturilor.

Din acest punct de vedere, spune analistul Reuters, Grecia are nevoie de o usurare a poverii datoriilor, dar reprezentantii zonei euro pot face acest lucru si prin prelungirea termenului de rambursare a imprumuturilor, nu neaparat prin reducerea valorii nominale a acestora.