Bancile europene raman fara bani. Ce urmeaza?

Bancile europene nu au reusit sa se imprumute in aceasta luna de pe pietele financiare internationale pentru a-si creste bugetele, asa cum ar fi fost de asteptat, iar investitorii au ajuns sa se teama ca situatia economica se va inrautati considerabil. Indicatorii economici, insa, ne dau o urma de speranta: bancile au un capital mai bun decat in 2008, spun analistii de la Nomura.

Chiar daca bancile isi puneau mari sperante in luna septembrie, emisiunile de obligatiuni au incetinit considerabil, concomitent cu o secare completa a creditarii interbancare, scrie The New York Times.

Aceasta "seceta" financiara ridica semne de intrebare privind capacitatea bancilor de a-si refinanta propriile datorii pe termen lung si de a face fata in acelasi timp cererii de imprumuturi.

Lipsa creditelor ar putea incetini cresterea economica in Europa

"Economia zonei euro a stagnat si, in conditiile in care presiunile asupra economiei se amplifica, sunt mari sanse ca situatia sa se inrautateasca", scriau, joi, analistii de la HSBC intr-o nota pentru clienti.

Ultimele date arata ca pesimismul producatorilor au atins nivele similare cu cele de la criza din 2009.

Problematica strangerii de fonduri este cauzata direct de criza datoriilor suverane, spun analistii.

Astfel, investitorii sunt precauti cand vine vorba despre bancile care ar putea suferi pe urma falimentului, din ce in ce mai probabil, al Greciei. In plus, criza a ridicat semne de intrebare si in privinta sanatatii sistemului bancar european si a capacitatii guvernelor de a-si sava banicle in cadrul unei noi catastrofe financiare.

"Bancile in mod sigur nu au suficient capital raportat la bondurile lor guvernamentale", este de parere Dorothea Schafer, expert in piete financiare la Institutul German de Cercetare Economica din Berlin.

Potrivit calculelor sale, 10 dintre cele mai mari banci germane ar trebui sa stranga 127 miliarde de euro pentru a-si aduce rezervele de capital la 5% din activele brute, nivel pe care economistul in considera acceptabil.

"Acest lucru ar spori substantial increderea, si ar putea chiar sa o recastige complet", sustine Schafer, care adauga ca strangerea de capital aditional implica insa un risc politic pentru ca ar necesita, cel mai probabil, un alt program de bailout finantat prin plata de taxe.

Multe dintre banci care au nevoie de capital sunt deja detinute de entitati guvernamentale si, pentru ca nu sunt listate pe pietele de capital, nu au cum sa vanda actiuni pentru a-si spori capitalul.

Industria bancara se confrunta, de asemenea, cu necesitatea de a-si pastra rezerve bancare mai ample, ceea ce ar insemna ca profitul va trebui din nou sacrificat.

Cifrele optimiste sustin moralul

Indicatorii economici, insa, arata ca bancile europene au un capital mult mai bun decat in 2008. Mai exact, la sfarsitul lunii iunie bancile europene aveau un capital de calitate superioara egal cu  10.6% din active, potrivit calulelor realizate de analistii de la Nomura. Procentul este onorabil, comparat cu ultimul minim inregistrat, de 6.4%.

Unii analisti, tocmai din aceasta cauza, considera ca teama privind finantarea bancara este exagerata.

"Nu as putea spune ca suntem extrem de ingrijorati inca. In mod evident, urmarim datele bancare saptamana de saptamana", a declarat Jon Peace, analist in cadrul Nomura.

Potrivit analistului, bancile din partea de nord a Europei, unde datoriile guvernamentale nu sunt o problema atat de mare, au strans mult mai usor banii necesari.

Schafer, in schimb, este de parere ca masurile actuale pentru rezervele de capital au fost inutile. Principalul argument, potrivit specialistului, este faptul ca masurile nu au impiedicat riscurile pe care detinerea de bonduri guvernamentale le implica. FMI a estimat chiar in aceasta saptamana valoarea bondurilor guvernamentale pana la aproximativ 300 de miliarde de euro pentru bancile europene.

Legile actuale inca trateaza criza datoriilor guvernamentale din Europa ca pe una lipsita de riscuri, scrie The New York Times. Drept urmare, bancile nu sunt nevoite sa puna deoparte bani pentru amortizare in cazul in care guvernul lor intra in faliment. In plus, detinerea de bonduri guvernamentale este exclusa din calculul coeficientului de capital.

Unii investitori sunt constienti de aceste neajunsuri, iar asta explica aceasta scadere recenta a emiterii de obligatiuni. Incepand din iulie vanzarile de bonduri si alte instrumente de indatorare au scazut cu 85% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit calculelor realizate de Dealogic, un furnizor de date din Londra.

"Au fost pierduti foarte multi bani", a spus, joi, la Frankfurt, Kenneth Rogoff, profesor la Harvard si fost economist-sef la FMI.

Potrivit lui Rogoff, care a scris o carte despre istoria falimentelor suverane, intrarea in incapacitate de plata a Greciei este inevitabila.