Berceanu: Romania sa ceara FMI sa permita o depasire a actualului deficit bugetar

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, vineri, la Targu Mures ca, la sfarsitul lunii aprilie, Romania ar trebui sa ceara FMI SI UE sa permita o depasire a actualului deficit bugetar, transmite NewsIn.

"Cand vine FMI si UE sa le propunem sa ne permita o depasire a actualului deficit bugetar - daca Franta are 8,5 deficitul bugetar si are datorie aproape de 100% din PIB, noi care avem o datorie de cam 22% din PIB am putea sa ne ducem si noi la 7% deficit bugetar anul asta.

Toate tarile au mers pe investitii in infrastructura prin cresterea deficitelor. Ar putea fi o varianta", a declarat Berceanu. Ministrul nu este foarte convins ca oficialii FMI si UE ar agrea o astfel de varianta.

"Dansii ar putea sa aiba si alte variante, nu numai neaparat asta este varianta. Dar eu cred cu tarie ca ar foarte foarte benefic pentru relansarea economica a Romaniei sa facem niste investitii de tipul asta. Sunt multe investitii care fac locuri de munca si au efect multiplicator, dar si investitii care dau de lucru celor care produc aparatura prin alte tari, prin diferite achizitii.

Pe niste investitii de acest tip, multiplicatoare, cu angajamentul ca banii se cheltuiesc pentru acea investitie, nu pentru pensii, salarii sau ne cumparam nu stiu ce mobilier, masinute sau alte cheltuieli. O sa vedem daca au vreun apetit sa discutam si eventual sa si aprobe sau sa gaseasca o formula de genul asta", a spus ministrul.

Radu Berceanu a mai afirmat ca a discutat cu conducerea Bechtel sa gaseasca o formula in care sa lucreze cu finantarea lor, dar sustine ca "momentan, cu Bechtel nu se intrevad lucruri foarte pozitive in perioada imediat urmatoare". In ceea ce priveste fondurile europene, Berceanu sustine ca exista si aici probleme.

"Sa va explic cum e cu banii astia europeni nerambursabili, cel putin la Ministerul Transporturilor. Sa zicem ca avem un proiect de 100 de milioane de euro. UE ne da 85 de milioane de euro, pe care nu ni-i mai cere inapoi, noi trebuie sa punem 15. Pana aici e perfect, exceptional.

Numai ca UE face asta pentru ceea ce ei numesc cheltuieli eligibile, nu pentru tot proiectul. Aici deja incepem sa avem probleme, pentru ca tot ce inseamna pregatirea proiectului nu intra la cheltuieli eligibile - TVA, exproprieri de terenuri, relocari de utilitati s.a.m.d. nu-s cheltuieli eligibile.

Drept urmare, cheltuielile directe neeligibile, de la proiect la proiect poate sa fie 20-30 de milioane, dar poate sa fie si 60-70 de milioane, daca e autostrada si exproprierile sunt intr-o zona de-asta urbana, unde terenurile sunt foarte scumpe. Sa luam o medie de 30 de milioane, s-au facut 130 de milioane, din care noi 45, ei 85. Si asa e bine.

Numai ca TVA la toata figura, inca vreo 25 de milioane tot noi trebuie sa platim. Deci s-au facut 60 (chiar 70, as zice eu) cu 65. Asta e realitatea", a aratat ministrul, care a conchis ca "e foarte greu de luat banii de la UE".

Nici in ceea ce priveste contestatiile facute la licitatii, Berceanu nu este foarte multumit. "In decembrie 2008 am facut o propunere sa modificam si cine face contestatie sa vina cu garantie 0,5% sau 1% din valoarea lucrarii. Vrei sa te joci de-a contestatia? Pui un ban. Ai pierdut, ai pierdut si banul", a explicat Berceanu suparat.

"La 100 de licitatii, am 140 de contestatii. Iar in Austria, la 100 de licitatii, sunt doua contestatii. Nu din cauza legilor, ci din cauza felului in care oamenii interpreteaza legile sau le folosesc. Si piesele de Shakespeare, daca le joaca niste actori mari sunt opere de arta si daca le jucam noi, cei de aicea, o sa fie o mizerie de iese lumea din sala.

Da-i acelasi text. Deci legile din Romania sunt, unele dintre ele, practic cuvant cu cuvant cu legile din alte tari, numai ca acolo sunt oamenii mai seriosi, zic "am pierdut licitatia ca a avut ala pret mai bun". La noi zice nu, vreau sa castig eu", a mai spus Radu Berceanu. 

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...