Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Blanculescu despre imprumutul FMI: vom fi storsi ca o carpa

Blanculescu despre imprumutul FMI: vom fi storsi ca o carpa

"In 2012-2013 vor avea mari probleme referitor la rambursarea imprumutului FMI pentru ca atunci vom avea 2 ani de varf. Vom plati peste 5 miliarde de euro/an. Noi nu avem 500 de milioane sa dam la pensionari si salariati, dar platim peste 5 miliarde numai la FMI. Va fi un varf de sarcina si vom fi storsi ca o carpa", a declarat Ionel Blanculescu, fost sef al Ministerului Controlului, in Guvernul Nastase, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

Scapam de majorarea TVA si cotei unice in 2010?

Din punctul meu de vedere ar fi trebuit sa se aplice un mix de metode care sa cuprinda si o crestere sustenabila a taxelor si a impozitelor, dar nu foarte mare intrucat, cu cat cresc taxele si impozitele, cu atat vor scadea veniturile la bugetul de stat.


Pentru o perioada am fi putut marsa pe o crestere cu 3% a cotei unice.


Nu ar fi produs mare nenorocire, nici pentru salariati nici pentru proprietarii de companii, faptul ca in loc sa platim 16% impozit pe profit, am fi platit 18-19%.


Pe partea TVA-ului am fi putut sa marim cu 1-2% ca sa nu producem inflatie.


Cu toate ca apar voci in piata care spun ca numai de la 5% in sus si-ar fi facut efectul.


Lucrurile nu stau chiar asa.


Daca aplicam un mix de metode, vom observa ca 1-2% ar fi potrivit.


Dar nu aici este zona de actiune din punctul meu de vedere.


Asta este o masura disperata, primitiva, luata in panica.


In primul rand, ar fi trebuit sa facem o analiza la nivelul ministerelor, agentiilor, la nivelul autoritatilor locale, companiilor si la nivelul tuturor celor care au capacitatea sa obtina credite.


Ar trebui sa facem o analiza sa vedem cati bani mai sunt la buget din suma care a fost repartizata la ministere, la agentii, la companii nationale etc.


De aici am fi gasit o suma pe care am fi putut sa o intoarcem inapoi la Guvern, dupa care s-ar fi trecut pe partea de restructurare cheltuieli.


Sectorul bugetar are doua parti: partea consumatoare din administratia publica si o parte bugetara productiva (educatia si sanatatea).


Nu se pot  lua bani de la medici si profesori pentru ca ei sunt elemente care produc.


Iei de le cei care consuma, respectiv administratia centrala si locala.


Iei acea pleiada de 200.000 de persoane pe care ai angajat-o in ultimii 2 ani si ii reconvertesti.


Nu ii lasi pe drumuri insa le oferi alte locuri de munca.


Apoi, ar trebui sa se intre pe domeniul SEAP, unde au loc toate licitatiile care se produc in Romania si care sunt in jur de 12 miliarde de euro.


In aceste 12 miliarde de euro, un procent de 20-40%  reprezinta sume care nu ajung in obiectul licitatiei, se duc pe comisioane.


Mai precis, sunt bani supusi procesului de coruptie.


Daca plecam de la ideea ca 30% din acele miliarde nu ar trebui sa fie consumate de catre stat daca acesta ar fi responsabil, atunci am avea o rezerva de vreo 3-4 miliarde de euro, bani care se pierd.


Se duc in Audi, in Q7 si in X6.


Statul ar trebui sa se uite in licitatiile publice si in toate proiectele de investitii pe care le fac cei din ministere, din agentii si din companii.


Vor vedea acolo tot felul de cartiere de vile, lucruri care nu ar trebui facute acum, insa au alocatii bugetare de anul trecut si se tin scai de diverse “investitii”.


Aceasta cale aleasa de Romania este incorecta, este generatoare de tulburari sociale.


In momentul in care vezi ca ai luat o masura gresita, de expropriere a unui drept, respectiv pensia, nu poti sa continui in acest fel.


Am vazut dinamica cresterii pensiilor, care erau destul de in urma.


Au crescut de pana la 130-140% fata de 2005.


Foarte bine. Daca tu, ca stat ti-ai asumat aceasta crestere, atunci i-ai dat un bun.


E un dat, e o proprietate garantata prin Constitutie.


Pensia nu va fi scazuta, cum nu s-a intamplat in nici un stat din UE.


Planurile anticriza nu au prevazut decat inghetare, nicidecum scadere.


Economia romaneasca a inregistrat o cadere abrupta, apoi o usoara crestere. Sa ne asteptam la o noua cadere?


Economia romaneasca face parte dintr-o economie globalizata.


E detinuta 85% de catre companii straine care gestioneaza mult mai bine crizele decat o facem noi.


Capitalul autohton sta la coada pe insolventa.


La acest moment, companiile mici si foarte mici, stau la usa insolventei, se roaga sa fie primite acolo fiindca vor fi protejate de creditori.


Nu ar trebui sa ne gandim atat de mult la economie.


Din punct de vedere functional, ea merge mai bine daca Guvernul nu o deranjeaza.


Cu cat Guvernul intervine mai putin, cu atat economia merge mai bine.


Ea este de fapt o economie globalizata, functioneaza dupa pietele din exterior.


Daca ne gandim ce se intampla in domeniul exportului de tevi, exista un export de 300-400% mai mare decat anul trecut.


S-au deblocat pietele externe si totul functioneaza.


Din punctul meu de vedere, masurile care se iau afecteaza mediul de afaceri.


Se vorbeste ca ANAF va putea sa intre cu bocancii in conturile persoanelor fizice.


Noi avem un organism in Romania care se poate ocupa de acest lucru, Oficiul pentru Combaterea si Prevenirea Spalarii Banilor.


In momentul in care se va intampla lucrul acesta, persoana fizica isi va transfera banii in alta parte, in baza drepturilor de libera circulatie a capitalului.


La un moment dat, vom vedea o iesire de capital din Romania care nu va face decat sa produca o alta lovitura pentru stat.


O alta masura de care se vorbeste este impozitarea dobanzilor.


Cum sa impozitezi dobanzile cand tu fugi dupa bani?


Eu as acorda o bonificatie CEC-ului, pentru ca la CEC sa se stranga cat mai multi bani care sa fie platiti cu o dobanda, cu un pret mult mai mic decat m-as imprumuta eu pe piata externa.


Cea mai ieftina resursa financiara este resursa banilor depusi de populatie.


Cat mai dureaza criza? Cum vor fi anii urmatori pentru economie? 


Criza dureaza 6 ani.


2009-2012 este nucleul dur al crizei.


Din 2012-2015 vor fi diverse fete, adica metamorfozarea crizei.


Va dau un exemplu. In 2012-2013 vor avea mari probleme referitor la rambursarea imprumutului FMI pentru ca atunci vom avea 2 ani de varf.


Vom plati peste 5 miliarde de euro/an.


Va dati seama ce inseamana? Noi nu avem 500 de milioane sa dam la pensionari si salariati, dar platim peste 5 miliarde numai la FMI.


Va fi un varf de sarcina si vom fi storsi ca o carpa.


Acum ne confruntam cu al doilea stadiu al crizei, criza datoriilor.


Atat Nouriel Roubini cat si Joseph Stiglitz au spus foarte clar ca urmeaza partea a doua a crizei, si anume criza datoriilor.


Toti s-au indatorat de peste tot si acum nu au de unde sa plateasca.


Neavand de unde sa platesti, incerci sa te duci pe piete sa imprumuti.


Creste dobanda foarte mult, nu ai de unde sa platesti, si atunci ajungi in situatia sa iei painea de la gura pensionarului ca sa platesti aceste credite.


Este controlata devalorizarea euro din ultima perioada?


Ar trebui sa analizam pe de o parte ce se intampla la nivel global, la nivel european si transatlantic si, pe de alta parte, ce se intampla in Romania.


Observam ca exista o lupta fantastica intre cele doua monede puternice: euro si dolar.


Sigur ca in spatele acestei lupte stau interesele celor doua parti.


Interesele SUA , care au reusit sa stabilizeze anumite fluxuri financiare, si dorinta europeana de a-si mentine moneda la un nivel forte, asa cum a fost obisnuita UE si de a sprijini economiile celor mai importante state ale UE.


Pe acest fond tulbure exista speculatori care vor actiona in domeniul valutelor.


Vor incerca sa devalorizeze o valuta in defavoarea celeilalte, astfel incat sa se castige foarte multi bani.


In Romania ar trebui sa spunem ca leul ar trebui sa reprezinte o reflectare a ceea ce se intampla in economia romaneasca.


Dar, atata timp cat economia romaneasca este gestionata de catre exterior, leul nu mai este o reflectare fidela.


In mod normal, tinand cont de ceea ce se intampla in economia romaneasca in acest moment, leul ar trebui sa cada, sa se devalorizeze.


Dar, cu toate acestea, leul isi pastreaza un anumit curs cu anumite costuri.


BNR ar fi cheltuit in ultima perioada 1 miliard de euro ca sa mentina cursul  la nivelul acesta.


Exista deja predictibilitate pe aceasta zona de curs, nu cred ca vor fi diferente majore de valorizare sau devalorizare, ci probabil ne vom situa intre 4,15-4,25 lei/euro fiindca economia romaneasca sta pe picioare destul de solide.




Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 6690 ori
Citeste mai multe despreblanculescu euro fmi imprumut ionel