Care este suma platite de banci pentru salvarea Greciei?

Ministrii Finantelor din zona euro analizeaza marimea contributiei creditorilor privati la cel de-al doilea program de sprijin international pentru Grecia, decizie care ar putea intarzia implementarea acordului, si au decis ca statul elen va primi urmatoarea transa de la UE si FMI in noiembrie. relateaza Mdiafax.

Ministrii Finantelor din zona euro au convenit, intr-o reuniune la Luxembourg, ca Grecia poate astepta pana la mijlocul lunii noiembrie cea de-a sasea transa, de 8 miliarde euro, din imprumutul extern convenit in luna mai a anului trecut cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International.

Presedintele Eurogroup, Jean-Cladue Juncker, a declarat ca ministrii reevalueaza marimea contributiei sectorului privat la cel de-al doilea acord de salvare a Greciei, convenit in iulie 2011.

Creditorii privati ai Greciei au acceptat atunci sa inregistreze o pierdere de 21% pe detinerile de obligatiuni de stat grecesti care au maturitatea pana in 2020.

Intre timp, perspectivele economice ale tarii s-au inrautatit, iar deficitul bugetar va depasi cel mai probabil limitele convenite in acord, Atena necesitand finantare suplimentara. Numerosi oficiali europeni si economisti au sugerat ca sectorul privat ar trebui sa-si asume o contributie mai mare la salvarea Greciei, apropiata de 50% din datorii.

"In privinta implicarii sectorului privat, trebuie sa luam in calcul ca au avut loc schimbari intre timp, dupa deciziile luate pe 21 iulie, deci analizam intr-adevar revizuirea tehnica a acordului", a aratat Juncker, fara a oferi alte detalii.

Oficialul a adaugat ca Banca Centrala Europeana (BCE) nu este principala directie avuta in vedere in privinta cresterii resurselor si consolidarii prerogativelor Fondului European de Stabilitate Financiara, considerat principalul instrument prin care zona euro poate evita o criza bancara in cazul unui faliment de stat.

Dupa mai mult de sase ore de discutii, intalnirea ministrilor finantelor din zona euro a avut ca rezultat putine masuri concrete si va provoca probabil mai multa incertitudine in piete.

Singurul eveniment pozitiv cu efect imediat este rezolvarea disputei privind cererea Finlandei de a primi garantii colaterale in schimbul sprijinului financiar acordat Greciei.

Urmatoarea reuniune a Eurogroup, programata pentru 13 octombrie, a fost anulata. Ministrii Finantelor din zona euro ar fi trebuit sa aprobe atunci urmatoarea transa din imprumutul pentru Grecia, insa misiunea de inspectori ai UE si FMI la Atena va raporta in urmatoarele saptamani progresul masurilor de austeritate si reformelor implementate de guvernul elen.

"Grecia ne-a spus ca fondurile trebuie puse la dispozitia lor in cea de-a doua saptamana din noiembrie. Am analizat planul Greciei si vom astepta acum raportul final din partea misiunii UE si FMI, deoarece avem timp sa luam o decizie", a declarat ministrul belgian al Finantelor, Didier Reynders.

Grecia a admis, in proiectul de buget pe 2012 prezentat la sfarsitul saptamanii trecute, ca va depasi tintele de deficit bugetar pentru 2011 si pentru anul viitor in pofida masurilor dure de austeritate, deoarece economai va inregistra o contractie peste estimari.

Guvernul elen estimeaza ca deficitul bugetar va fi de 8,5% din PIB in acest an, fata de o tinta de 7,6% din PIB in acordul cu UE si FMI. Pentru 2012, ministrul Finantelor, Evangelos Venizelos, a aratat ca tintele fiscale vor fi atinse in valoare nominala, iar Grecia va avea surplus bugetar inainte de serviciul datoriei publice pentru prima data in cativa ani.

Cu toate acestea, deficitul bugetar din 2012 este estimat la 6,8% din PIB, fata de tinta de 6,5% din acordul cu institutiile financiare internationale, din cauza unei contractii economice proiectata la 2,5%, dupa o corectie de 5,5% in 2011.

Datoria publica va ajunge la 161,8% din PIB pana la sfarsitul acestui an si va creste la 172,7% din PIB in 2012, pe fondul recesiunii economice.

Probabilitatea ridicata ca necesarul de finantare al Greciei pentru anul viitor sa fie mai mare decat nivelul prognozat in acordul incheiat in luna iulie a reaprins dezbaterea dura privind "cine ar trebui sa suporte nota de plata" - sectorul public sau creditorii privati.

Avertisment al experților. Se va declanșa criza mondială, Armageddonul financiar: Cine o provoacă

Lumea este astăzi un loc mai periculos decât în orice etapă de după Războiul Rece, totuși piețele sunt o imagine a unei nepreocupări nesuficiente, care se limitează la automulțumire, cu...