Ce conditii de austeritate va impune FMI?

Miercuri, 11 Martie 2009, ora 14:17
2636 citiri
Ce conditii de austeritate va impune FMI?

Incheierea unui acord cu Fondul Monetar International (FMI) ar putea aduce Romaniei, pe langa finantare, si conditii stricte pe care Fondul le-ar putea impune in ceea ce priveste politica bugetara si fiscala, asa cum a facut-o si in cazul celorlalte tari din regiune pe care le-a imprumutat.

Bugete de austeritate pentru Ungaria si Letonia

In contextul crizei economice mondiale, Ungaria si Letonia au fost primele tari membre UE care au solicitat sprijin financiar extern. Cele doua tari au obtinut fonduri in urma incheierii unor acorduri comune cu Banca Mondiala, Comisia Europeana si FMI.

Astfel, in 28 octombrie 2008, Ungaria a primit de la cele trei institutii o suma totala de 20 miliarde euro, din care 12 miliarde de la FMI. Anterior, Ungaria mai obtinuse 5 miliarde euro de la Banca Centrala Europeana (BCE). La randul sau, Letonia a obtinut 7,5 miliarde euro in luna decembrie a aceluiasi an, 1,6 miliarde euro fiind de la FMI.

Potrivit regulilor actuale, fondurile din care Comisia Europeana poate ajuta o tara membra din afara zonei euro in caz de dificultati financiare sunt limitate la 12 miliarde euro. In noiembrie 2008, Comisia a propus, iar Parlamentul European a aprobat suplimentarea acestui fond de la 12 la 25 miliarde de euro.

In urma acordului incheiat cu institutiile internationale, guvernul de la Budapesta s-a angajat sa reduca cheltuielile bugetare, sa scada deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB si sa implementeze o serie de reforme structurale, printre care si o reforma a sistemului fiscal.

In februarie 2009, premierul ungar Ferenc Gyurcsany a anuntat o serie de masuri, printre care majorarea taxei pe valoare adaugata (TVA) de la 20 la 23%, incepand cu 20 iulie 2009, si relaxarea politicii fiscale pe piata fortei de munca.

De asemenea, masurile au inclus schimbari semnificative in sistemul asigurarilor sociale si de pensii. Reforma pensiilor presupune cresterea varstei de pensionare de la 62 la 65 de ani. Impozitul pe profit a crescut de la 16 la 19%, dar a fost eliminat "impozitul pe solidaritate", introdus in 2006 si care era de 4%.

In cazul Letoniei, FMI a cerut reducerea salariilor din sectorul public cu 15%, mentinerea unui nivel constant al cursului de schimb, cresterea taxelor si reducerea drastica a cheltuielilor publice. Printre masurile luate de guvernul de la Riga s-au numarat cresterea TVA de la 18 la 21%, reducerea salariilor bugetarilor cu 15% si diminuarea cheltuielilor publice cu 1,5 miliarde de euro.

Masurile de austeritate au provocat nemultumiri in randul populatiei, care au culminat cu violente de strada. In ianuarie 2009, in Riga, capitala Letoniei, au avut loc puternice confruntari intre politie si mai multi protestatari. Violentele, cele mai grave din capitala Letoniei de la obtinerea independentei in 1991, au izbucnit dupa un miting pasnic, in care peste 10.000 de persoane au cerut demisia guvernului de centru-dreapta condus de Ivars Godmanis si organizarea de alegeri anticipate.

Ucraina si Belarus: bani contra liberalizare a pietelor si restrictii fiscale

In noiembrie 2008, Ucraina a incheiat un acord stand-by cu FMI, pentru doi ani, in valoare de 11 miliarde drepturi speciale de tragere (DST). Masurile de politica monetara prevazute in program vizeaza adoptarea unui regim flotant al cursului de schimb, care sa permita o mai buna absorbtie a socurilor externe, sporirea independentei bancii centrale si inasprirea politicii monetare, pentru atingerea obiectivului privind nivelul de 17% al inflatiei in 2009.

In sectorul financiar, FMI a cerut masuri precum cresterea plafonului de garantare a depozitelor la aproximativ 20.000 de euro, de la sub 7.000 de euro. Si Belarus a incheiat un acord stand-by cu FMI, pentru un imprumut de 1,62 miliarde DST, pe o perioada de 15 luni. Programul prevede o politica fiscala restrictiva, care sa limiteze cresterea cererii interne. Politicile de austeritate fiscala sunt directionate catre incetinirea investitiilor si a consumului. Cresterile salariale din administratie vor incetini in 2009, atat cele bugetare, cat si cele nebugetare, iar investitiile publice vor fi restrictionate.

Programul mai are in vedere cresterea rolului sectorului privat, prin reducerea distorsiunilor taxelor si a poverii fiscale asupra companiilor private, precum si continuarea procesului de privatizare. In total, FMI a aprobat in ultimele sase luni imprumuturi de 55 miliarde dolari pentru statele in dificultate, majoritatea din Europa de Est.

Pe langa tarile mentionate FMI a mai aprobat imprumuturi de 2,1 miliarde dolari pentru Islanda, 7,6 miliarde dolari pentru Pakistan si 516 milioane dolari pentru Serbia. Romania si Turcia, in negocieri cu FMI Turcia se afla in negocieri cu FMI pentru un astfel de imprumut, in timp ce autoritatile din Romania incep miercuri, la Bucuresti, discutii cu o delegatie a Fondului despre un posibil program al FMI pentru Romania, "parte a unui pachet multilateral de finantare", la care sa mai ia parte UE si Banca Mondiala.

Marti, cotidianul Financial Times a relatat ca Romania ar putea primi un pachet de salvare de circa 20 de miliarde de euro din partea FMI. Surse apropiate negocierilor au declarat, pentru NewsIn, ca pachetul de finantare externa pe care Romania il negociaza cu Comisia Europeana, FMI si alte institutii financiare internationale cuprinde mai multe scenarii, in functie de care suma totala variaza intre 9 si 20 miliarde euro. Istoria relatiilor Romaniei cu FMI Romania a incheiat pana in prezent cu FMI 10 acorduri stand-by, dintre care trei inainte de 1989, iar sapte dupa aceasta data.

Tara noastra a devenit membru cu drepturi depline al FMI la 15 decembrie 1972, fiind, la acel moment, cel de-al 125-lea stat membru. Primul acord cu Fondul a fost aprobat in 1975 si finalizat un an mai tarziu, cand Romania a primit 95 de milioane DST, iar cel de-al doilea in 1977, atunci cand s-au primit 64,1 milioane DST. Patru ani mai tarziu, in 1981, a fost incheiat cel de-al treilea acord, reziliat la 30 de luni dupa semnarea lui, dupa ce Romania a tras de la FMI suma de 817,5 milioane DST.

Dupa caderea comunismului, primul aranjament cu Fondul a fost incheiat in aprilie 1991, pe o durata de 12 luni, pentru 380,5 milioane DST. Acesta avea ca scop accelerarea reformei economice si a fost orientat in special pe reforma sistemului financiar-bancar.

Memorandum-ul incheiat cu guvernul roman viza o stabilizare graduala a economiei, prin liberalizarea treptata a preturilor, reducerea inflatiei, devalorizarea cursului de schimb si introducerea unei rate de schimb flotante, eliminarea dobanzilor real-negative, instituirea unor impozite si taxe corelate cu veniturile incasate, stimularea procesului de economisire si a investitiilor. In mai 1992 a fost incheiat un nou acord cu FMI, pe o durata de 10 luni, pentru o suma de 314 milioane DST.

Obiectivele acordului vizau diminuarea inflatiei, incheierea miscarii corective a preturilor si liberalizarea cursului de schimb al leului, mentinerea deficitului bugetar la un nivel care sa poata fi finantat fara consecinte inflationiste, redresarea pozitiei externe a tarii prin ameliorarea situatiei balantei de plati externe si cresterea rezervelor valutare.

Al treilea aranjament stand-by cu FMI de dupa 1989 a fost semnat in mai 1994, pentru 301,5 milioane DST, care a inclus si o facilitate de transformare sistematica, facilitate acordata tarilor aflate in tranzitie si care se confrunta cu dificultati in echilibrarea balantei de plati.

Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobanzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.

Un nou acord cu FMI a fost incheiat in aprilie 1997, pentru 13 luni si o suma de 301,5 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare.

Doi ani mai tarziu, in august 1999, a fost aprobat urmatorul acord cu Fondul, pentru 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine.

In octombrie 2001 a fost incheiat urmatorul aranjament cu FMI, in suma de 300 milioane DST. Programul a vizat sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.

Ultimul acord a fost incheiat in iulie 2004, de 250 milioane DST, acesta fiind un acord stand-by de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romania in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006. Acesta a prevazut accesul la fondurile FMI numai in cazul aparitiei unor crize economice neprevazute.

Acordul a fost suspendat in 2005, ca urmare a divergentelor dintre FMI si partea romana cu privire la evaluarea performantelor si a cailor de actiune macroeconomica. 

#acord, #buget, #deficit, #euro, #imprumut, #subventii, #zona , #stiri FMI