Ce sanse avem sa primim transa a treia de la FMI?

Fondul Monetar International isi da silinta. Romania a insistat pentru ca o delegatie a institutiei sa vina in Bucuresti si sa faca o analiza tehnica bazata pe rezultatele obtinute pana in luna septembrie si reprezentantii sai au fost de acord. Insa ce eforturi depune Romania pentru a indeplini cerintele FMI?

Pentru a primi a treia transa din imprumutul international, adica un plus de 1,5 miliarde de euro pentru Banca Nationala a Romaniei si bugetul de stat de la FMI si un miliard de euro din partea Comisiei Europene, ni s-au cerut cateva lucruri destul de simple. Sau, cel putin, ar trebui sa fie simple, daca Romania ar avea un Guvern si nu ar exista miza alegerilor prezidentiale.

Insa timingul nu este cel mai fericit. Ce politician si-ar dori sa impuna o masura extrem de nepopulara, cum ar fi majorarea taxelor sau disponibilizari masive si o stagnare a salariilor, pentru a reusi sa mentina deficitul bugetar anual in limita de 7,3% din produsul intern brut, asa cum ne-a cerut FMI, in conditiile in care fiecare partid isi doreste sa castige alegerile? Pana acum, niciunul.

Potrivit analistilor, FMI se va arata ceva mai flexibil, pana dupa alegeri.

"Nu cred ca au vrut sa se implice in jocul electoral, pentru ca orice decizie drastica ar influenta rezultatul alegerilor, iar ei nu si-au dorit acest lucru", a declarat, pentru Ziare.com, Ionut Dumitrescu, sef departamente Cercetare Macroeconomica in cadrul Raiffeisen Bank. "Cred ca, dupa alegeri, Fondul Monetar International va fi mult mai aspru cu noi", a adaugat el.

Cheltuielile bugetare, cea mai mare problema a Romaniei

Guvernul cheltuie aproximativ 20 de procente din produsul intern brut pentru plata salariilor si a pensiilor, la care se adauga ajutoarele sociale, dobanzile la datoria publica si cheltuielile de functionare, printre altele.

Din aceasta cauza, nu mai raman bani pentru investitii, chiar daca imprumutul international ar fi trebuit, teoretic, sa compenseze pentru lipsa investitiilor private, prin majorarea celor publice. Insa banii respectivi s-au folosit, pana acum, doar pentru sprijinirea monedei nationale si pentru acoperirea deficitului bugetar, adica tocmai plata acestor obligatii ale statului.

"Structura bugetara este extrem de proasta. Nu ofera nicio sansa pentru investitii. Si peste 20 de ani, autostrazile vor exista tot numai pe hartie", este de parere analistul Raiffeisen.

Practic, Romania se comporta ca un adult iresponsabil, care castiga, sa spunem, 1.000 de lei, dar cheltuie 2.000. Pe acelasi principiu, veniturile la buget sunt prea scazute pentru nevoile tarii, chiar daca primim banii de la FMI.

"Avem venituri bugetare foarte mici, din cauza slabei colectari. Avem taxe foarte mici. Cota unica, de 16%, este redusa. Chiar daca exista alte tari in regiune cu taxe si mai mici, acelea sunt exceptii. De asemenea, impozitele pe venit sunt mici, pentru a ajuta investitorii, insa, pe termen lung, inevitabil trebuie sa creasca", ne-a spus Dumitru.

"Nu cred ca ar trebui sa majoram taxele si impozitele acum, deoarece ar adanci recesiunea, dar nu cred ca vom avea de ales", a adaugat analistul, estimand ca aceasta masura va fi impusa la inceputul anului viitor.

In situatia actuala, Romania nu are nicio sansa sa respecte deficitul de 7,3% din PIB. Dumitru estimeaza, pentru acest an, un deficit de 8% si crede ca este imposibil ca Romania sa aiba de unde sa reduca cei 0,7% necesari pentru atingerea tintei.

Ne dau sau nu ne dau banii?

Fara un Guvern care sa puna la punct bugetul pentru anul viitor, care sa sustina legea salarizarii unice, legea pensiilor si pe cea a responsabilitatii fiscale, toate cerinte presante din partea institutiei financiare internationale, sansele sunt destul de slabe.

"Cred ca va fi o misiune grea pentru noi. Reprezentantii FMI vor fi flexibili, dar acest lucru nu inseamna ca putem sa-i pacalim, sa le spunem ca nu am fost in stare sa facem nimic pana acum si ei sa accepte", ne-a spus Dumitru.

Cel mai probabil, desi FMI efectueaza, in acest moment, o analiza tehnica, bazata pe datele din luna septembrie, renegocierea se va efectua dupa alegerile prezidentiale.

"Ne aflam intr-o criza care a afectat pe toata lumea. Daca era criza doar in Romania, FMI nu s-ar fi arata atat de flexibil. Insa, tinand cont de faptul ca toate tarile din Europa Centrala si de Est au probleme de natura economica, sociala si politica, vor fi mai ingaduitori", ne-a explicat analistul Raiffeisen.