Concursul declaratiilor iresponsabile: disponibilizare vs. concediu fara plata

Sambata, 15 August 2009, ora 14:17
1613 citiri
Concursul declaratiilor iresponsabile: disponibilizare vs. concediu fara plata

La insistentele FMI sau din dorinta guvernantilor de a eficientiza sistemul public, cheltuielile cu salariile bugetarilor vor trebui reduse, intr-un fel sau altul. 

Ramane de vazut daca se va opta pentru varianta lui Traian Basescu, care prevede disponibilizari in baza unor evaluari ale performantelor bugetarilor, sau cea a Executivului, in urma careia toti bugetarii ar trebui trimisi in concediu fara plata pentru 10 zile pana la sfarsitul anului.

Indiferent de optiunea finala a factorilor de decizie, niciuna dintre dintre aceste doua variante nu se poate realiza peste noapte si nici nu poate ramane fara ecouri, fie ca vorbim de sindicate, fie de populatie, in general.

Daca sistemul bugetar ar fi supradimensionat, atunci, la prima vedere, solutia propusa de seful statului este cea corecta. Doar ca, in viziunea sindicalistilor, supradimensionarea exista doar la nivelul aparatelor centrale, iar in teritoriu se lucreaza cu deficit de personal.

In anumite ramuri bugetare, aparatele centrale cumuleaza si 20% din personalul total, iar supradimensionarea poate depasi cu usurinta 50%, potrivit reprezentantilor salariatilor. In acelasi timp, aproximativ o cincime din personalul bugetar este schimbat la fiecare nou ciclu politic. In acest context, procesul de evaluare este cel putin dificil si risca sa genereze abuzuri.

In primul rand, aparatele centrale sunt impanzite de persoane angajate pe criterii politice, adica de angajati de care nu prea te poti dispensa. In alta ordine de idei, chiar daca s-ar dori renuntarea la o parte dintre angajatii angrenati politic, la care dintre acestia sa renunti?

Cum poti stabili criterii de evaluare intre un angajat care are in institutie o vechime de 3 ani si unul care a fost angajat la inceputul anului? Ce ar trebui sa faca seful institutiei in situatia in care evaluarea ar trebui sa tina cont si de activitatea din ultimul an?

Sa astepte ca al doilea angajat sa implineasca un an pentru a putea fi pus pe picior de egalitate cu bugetarul cu vechime? Sa-l dea afara direct pe cel mai nou, chiar daca acesta s-ar putea dovedi in timp un angajat mai performant decat primul? Sau poate ar trebui sa tina cont doar de istoricul angajatilor cu vechime, iar pe cei noi sa-i lase inafara bazei de selectie pentru disponibilizare?

Presupunand totusi ca se va gasi un set de criterii nediscriminatorii in functie de care sa se faca analiza performantelor la locul de munca, in cat timp s-ar putea realiza un astfel de proces de evaluare? Se pot face aceste evaluari intr-o singura luna, cat a mai ramas pana cand, potrivit celor mai sumbre scenarii, Guvernul risca sa ramana fara bani pentru plata pensiilor si salariilor din mediul bugetar?

Daca disponibilizarile trebuie facute urgent, atunci acestea ar putea fi efectuate dupa prima schema propusa de Traian Basescu: -20% din start la nivelul intregului sistem, fara evaluari complexe, si "corectii" pe parcurs, in functie de reactiile celor concediati si performantele celor ramasi in functii.

Varianta coalitiei

Reducerea cheltuielilor bugetare ar mai putea fi realizata prin trimiterea tuturor bugetarilor in concediu fara plata pentru 10 zile pana la sfarsitul anului.

Aici exista insa o problema mult mai complexa: lipsa cadrului legal care sa permita o astfel de miscare. Executivul ar putea realiza cadrul legal necesar prin modificarea Codului Muncii, pentru care sa-si asume raspunderea. O ordonanta de urgenta prin care sa se modifice Codul Muncii va fi pe drept contestata la Curtea Constitutionala, unde, garantat, Guvernul s-ar alege cu un raspuns nefavorabil, in cel mult o luna sau doua. Altfel spus, toti banii economisiti prin trimiterea in concediu fara plata a bugetarilor vor trebui acordati, cel mai tarziu, la inceputul anului viitor, imediat dupa alegeri.

Presupunand totusi ca modificarea Codului Muncii nu va fi gasita neconstitutionala, atunci trebuie sa avem in vedere faptul ca orice prevedere nou introdusa va produce efecte si in mediul privat. Daca legea va permite institutiilor si autoritatilor publice sa-si trimita angajatii in concediu fara plata pentru o perioada determinata, atunci si angajatorii privati vor putea face acelasi lucru.

Intrarea in concediu fara plata a unui numar important de angajati va determina o scadere semnificativa a sumelor incasate la bugetele asigurarilor sociale, de sanatate si de somaj. Deci mai putini bani pentru pensii, sanatate si someri.

Dincolo de toate acestea, mai exista o problema. O buna parte dintre bugetari lucreaza pe salarii minime pe economie sau foarte apropiate de acest nivel. Trimiterea in concediu fara plata echivaleaza cu reducerea salariilor sub nivelul minim pe economie, situatie care se afla la marginea legii.

Solutia reala?

Sa nu scapam din vedere totusi o a treia posibilitate, aceea ca trimiterea in concediu fara plata a tuturor bugetarilor pentru zece zile sau disponibilizarea a cel putin 20% din angajatii din sistemul public sa nu se realizeze.

A vocifera acum pe marginea necesitatii reducerii cheltuielilor bugetare ar putea contribui semnificativ la imaginea Guvernului peste cateva luni, cand va adopta un discurs de genul: "ne-am zbatut si am gasit solutii pentru ca niciun roman sa nu ramana fara loc de munca in aceasta perioada extrem de dificial".

#disponibilizare, #concediu, #plata, #fmi, #salarii, #bugetari , #stiri FMI