Cu masuri dure si ministri tehnocrati, Ungaria o ia inaintea Romaniei

Marti, 21 Iulie 2009, ora 09:41
1072 citiri
Cu masuri dure si ministri tehnocrati, Ungaria o ia inaintea Romaniei

Dupa trei luni de mandat, guvernul tehnocrat din Ungaria a convins pietele internationale prin eficacitate.

La trei luni de la instalare, guvernul format din oameni de afaceri de cariera si experti de la Budapesta a reusit sa scoata Ungaria din faza de tara salvata de FMI direct de pe marginea prapastiei, obtinand un miliard de euro direct de pe piata de capital printr-o emisiune de euroobligatiuni care acum jumatate de an reprezenta o utopie.

Romania nu a cerut decat o "centura de siguranta" de la FMI, insa aceasta nu a adus nici castigul scontat de credibilitate externa, care s-a evaporat dupa o luna de la incheierea acordului, nici nu preintampina deriva politicilor economice.

Pornind in iarna de la statutul unei economii prabusite, care evitase colapsul doar cu ajutorul de urgenta al FMI si UE, Ungaria a redevenit o tara perceputa ca mai putin riscanta decat Romania. Cotatiile CDS-urilor, care au ajuns in ultimii ani principalul instrument de masurare a riscului de tara, au devenit mai mici in cazul Ungariei decat pentru Romania.

De asemenea, Ungaria ramane o tara cu investment-grade, spre deosebire de Romania, care a fost depunctata de agentiile de rating in toamna trecuta din cauza deciziilor populiste privind majorarile salariale in sectorul public.

Motivul principal pentru care Ungaria a revenit intr-o pozitie mai buna? Masurile dure de austeritate impuse de executivul maghiar in sectorul public si la nivelul politicii fiscale, chiar in ciuda unui sprijin politic fragil, au reusit sa refaca credibilitatea in ochii investitorilor straini, inclusiv pe seama statutului de tehnocrati al premierului, ministrului de finante si celui al economiei.

Intre timp, la Bucuresti cele doua partide din coalitia guvernamentala - PD-L si PSD - tocmai au infiintat o noua comisie care sa analizeze un set de masuri anticriza propuse recent de social-democrati si inca se gandesc ce se va intampla cu impozitul forfetar.

Ministerul Finantelor a ajuns sa se imprumute si zilnic de la banci pentru finantarea cheltuielilor curente, iar Guvernul roman se pregateste sa ceara Fondului Monetar International sprijin pentru finantarea unui deficit bugetar care risca sa scape de sub control, putand urca spre 7% din PIB.

Principalele sectoare ale economiei inregistreaza scaderi de doua cifre la jumatatea anului, insa tot ceea ce poate face premierul Emil Boc este sa viziteze santiere de drumuri si sa le spuna constructorilor ca vrea sa taie panglicile pana la sfarsitul anului.

Lansarea unui mecanism transparent de recuperare a intarzierilor la rambursarile de TVA catre firmele private, adica revenirea la normal, este prezentata ca o mare realizare, desi Finantele au nevoie sa imprumute circa 1 mld. euro de la banci doar pentru a sustine acest efort.

In prima jumatate a anului, Ministerul Finantelor a preferat sa sacrifice proiecte de investitii in ciuda promisiunilor oficiale, alocand bani mai putini decat in aceeasi perioada din 2008 pentru a se incadra in tinta stabilita de FMI.

In paralel, cheltuielile salariale au continuat sa creasca in sectorul bugetar. Analistii considera ca este practic imposibil de respectat si tinta pentru trimestrul III, motiv pentru care premierul a si anuntat ca va cere clementa din partea FMI pentru cheltuielile cu infrastructura.

In urma taierii de cheltuieli si a majorarii TVA de la 20 la 25%, Ungaria ar putea inregistra anul acesta unul dintre cele mai reduse deficite bugetare din UE, de sub 4% din PIB. Ba chiar isi pune problema renuntarii la banii FMI in schimbul accesarii pietelor internationale de capital, in timp ce la Bucuresti inca se tatoneaza ideea emiterii de eurobonduri.

Desi are un acord cu FMI, Romania nu a reusit sa-si imbunatateasca semnificativ perceptia de risc extern, leul intrand din nou sub presiuni puternice de depreciere, in timp ce forintul maghiar a intrat pe un trend de apreciere dupa instalarea noului guvern in aprilie, ceea ce permite bancii centrale sa reduca dobanda de referinta.

Guvernul Ungariei este condus de un premier de 41 de ani recunoscut ca om de afaceri de cariera si perceput ca independent politic.

La Bucuresti, in fruntea executivului se afla Emil Boc, de varsta apropiata, dar fara experienta de business care sa il ajute sa inteleaga mecanismele din economia reala.

Gordon Bajnai, prim-ministrul maghiar, lucreaza cu un ministru al finantelor, Peter Oszko, care are 36 de ani, este de profesie avocat si a condus biroul din Ungaria al Deloitte - una dintre cele mai mari firme de consultanta din lume si nu este membru de partid.

Tot un fost om de afaceri, care a lucrat pentru IBM, SAP si Siemens, este si ministrul economiei de la Budapesta. In anul ramas pana la alegerile parlamentare, acesti "tehnocrati" au luat masuri drastice de reducere a cheltuielilor, incepand cu cele salariale din sectorul bugetar, si de reformare a sectorului public.

Desigur, nu este o politica economica independenta, ci dictata in mare masura de cerintele FMI, insa exista vointa politica pentru adoptarea de masuri pentru ajustarea dezechilibrelor din sectorul bugetar, pentru ca sectorul privat sa se poata redresa mai repede.

In Romania, chiar daca ministrul finantelor Gheorghe Pogea si ministrul economiei Adriean Videanu au lucrat si in mediul privat, experienta lor de business nu se reflecta in deciziile de politica fiscala si economica si nu au credibilitatea necesara in ochii oamenilor de afaceri.

Chiar daca ambii fac parte din acelasi partid - PD-L, interesele politicianiste prevaleaza in detrimentul unor masuri anticriza atat de cerute de mediul de business. S-a ajuns in situatia ridicola ca ministrul economiei sa afirme ca decizia ministrului finantelor de a introduce impozitul minim pe cifra de afaceri a fost o eroare, dar premierul amana luarea unei decizii.

"Evident ca un guvern tehnocratic ar fi mai bun decat unul politic. Problema este ca el trebuie sustinut politic", crede Matei Paun, proprietarul firmei de consultanta pentru fuziuni si achizitii BAC Investment. "Politicienii admit un guvern de tehnocrati cand constata ca a guverna reprezinta pentru ei un demers autodistructiv.

Sau este posibil ca puterea sa fie lasata din maini de politicieni atunci cand sunt necesare masuri foarte dure, iar ei nu vor sa piarda capital de pe urma acestor masuri. Tehnocratii sunt eficienti pentru ca ei nu au ce pierde din punct de vedere politic", adauga el.

Opinia lui nu este impartasita de Radu Enache, directorul Continental Hotels, care considera ca politicienii trebuie sa-si asume raspunderea pana la capat.

"Ar fi bine ca aceia care si-au asumat raspunderea sa si-o asume pana la capat. Ce sa faca un guvern de tehnocrati? Sa salveze politic tara? Pentru ca noi practic asta trebuie sa facem, sa salvam politic tara. Guvernantii actuali sunt absolut pe dinafara. Ar trebui sa fie penalizati si schimbati."

Si Radu Timis, presedintele producatorului de mezeluri CrisTim, crede ca trebuie pusa problema sub ce umbrela politica ar sta o eventuala echipa de tehnocrati, fiind sceptic in privinta sanselor de independenta.

"Imi este greu sa cred ca acestia nu vor fi influentati politic."

Cu sau fara tehnocrati, Guvernul nu are alternative pentru a evita intrarea Romaniei intr-un derapaj necontrolabil, mai ales cand deja se profileaza un declin economic de 7-8% din PIB, fara perspective de stabilizare pana cand pietele occidentale nu intra intr-o faza de revenire.

Marko Mrsnik, analist in cadrul agentiei de rating Standard & Poor's, afirma ca este probabil ca masurile de politica bugetara luate pana acum sa se dovedeasca insuficiente pentru mentinerea deficitului bugetar in limitele planificate cu FMI.

"Avand in vedere incertitudinea din mediul economic, veniturile vor fi in scadere, asa incat masurile bugetare ar fi mai eficiente daca ar fi operate pe partea de cheltuieli.

In acest context, implementarea unor planuri privind reforma sectorului public, precum si imbunatatirea cadrului de management fiscal atat la nivelul procedurilor bugetare, cat si al institutiilor, ar reprezenta o serie de pasi in directia corecta", afirma reprezentantul S&P. El avertizeaza insa ca este improbabil ca rezultatele unor astfel de masuri sa devina vizibile pe termen scurt.

La randul sau, Andrew Colquhoun, director in cadrul Fitch, afirma ca este important atat pentru Romania, cat si pentru Ungaria sa implementeze pana la capat programele de ajustare negociate cu FMI, succesul acestora alaturi de aparitia unor semne de stabilizare in economia reala atenuand presiunea de inrautatire a ratingurilor de tara. 

3 aspecte și bune practici de avut în vedere atunci când investești la bursă
3 aspecte și bune practici de avut în vedere atunci când investești la bursă
Investițiile la bursă pot fi o modalitate eficientă de a-ți crește veniturile și de a-ți atinge obiectivele financiare pe termen lung, însă este recomandat să ai în vedere câteva...
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă (ONE) la Quarterly Report 3: ”Avem o creștere a vânzărilor din apartamente de 59% pe segmentul comercial”
Cosmin Samoilă, Directorul Financiar al ONE United Properties, a participat la cea de-a treia ediție a Quarterly Report, din 6 martie, eveniment marca Ziare.com, alături de partenerul principal...
#achizitii, #fmi, #fuziuni, #impozit, #investitii, #rating , #stiri FMI