Cum imprumuta FMI statele membre

Miercuri, 25 Martie 2009, ora 14:30
3505 citiri
Cum imprumuta FMI statele membre

Fondul Monetar International a anuntat ieri simplificarea procedurilor de acordare a imprumuturilor prin crearea unei linii de credit fara limita de suma si fara criterii de performanta, ce ar urma sa-i confere institutiei internationale mai multa forta de reactie in fata crizei.

Activitatea FMI este de trei tipuri.

Supravegherea implica monitorizarea evolutiilor economice si financiare si furnizarea de consiliere, in special in scopul prevenirii crizelor.

Fondul imprumuta, de asemenea, tarile cu dificultati in balanta de plati, pentru a asigura finantare temporara si pentru a sprijini politicile ce tintesc corectarea problemelor.

Imprumuturile pentru tarile cu venituri mici sunt destinate reducerii saraciei. A treia atributie a Fondului este asistenta tehnica pe care o furnizeaza tarilor si formarea de personal in aceasta arie de expertiza.

In ultimii ani, ca parte a eforturilor de a consolida sistemul financiar international si pentru a-si spori eficienta in prevenirea si rezolvarea crizelor, FMI a intreprins atat activitati de monitorizare, cat si de asistenta tehnica pentru a dezvolta standarde si coduri de buna practica in aria sa de responsabilitate, precum si pentru a consolida sectoarele financiare.

FMI are, de asemenea, un rol important in lupta impotriva spalarii banilor si contraterorism.

Imprumuturile FMI
acordate tarilor aflate in dificultate, care vor fi modernizate printr-o reforma adoptata marti, sunt in centrul actualei misiuni a FMI.

Acest mecanism de solidaritate internationala a fost instituit dupa crearea FMI, in 1944, cu intentia de a evita o reeditare a crizei anilor '30, cand reflexele nationaliste au adancit economia mondiala in depresiune.

Franta a fost prima beneficiara a unui imprumut FMI, in 1947.

"O tara membra poate solicita un ajutor financiar FMI-ului, daca a constatat necesitatea echilibrarii platilor - adica in cazul in care nu poate obtine finantari suficiente in conditii abordabile pentru a-si regla platile internationale", explica FMI pe site-ul sau.

Imprumutul este acordat la cererea statului respectiv, dupa o evaluare a situatiei in care se afla, iar conditiile de creditare se discuta intre Fond si Guvern.

FMI spune ca vrea astfel sa "restabileasca acele conditii pentru o crestere economica durabila".

Aceasta "conditionalitate" a facut obiectul dezbaterilor de cateva zeci de ani.

Intr-adevar, ea vrea sa dea un caracter exceptional asistentei FMI, care numara 185 de state membre.

Presupune in general asanarea finantelor tarii, in virtutea unor principii de inspiratie liberala si de politica monetara - reducerea drastica a deficitului bugetar si a dezechilibrelor externe, reconstituirea rezervelor valutare si eventual cresterea ratei dobanzii, pentru reducerea atacurilor impotriva monedei nationale.

Aceste remedii sunt dureroase pe timp de criza. In unele tari din Africa, America Latina si Asia, recomandarile FMI au avut consecinte sociale care au atras pe termen indelungat ostilitatea opiniei publice.

Imprumuturile urmeaza o procedura destul de lunga: solicitarea ajutorului, un acord intre conducerea FMI si Guvern in care sunt specificate masurile de politica economica ce sunt de intreprins, aprobarea imprumutului de catre Consiliul de Administratie al Fondului (din care fac parte 24 de membri - cinci tari si 19 grupuri de tari) catre care se adreseaza o "scrisoare de intentie" si apoi aplicarea acordului.

Suma si durata imprumutului se stabilesc in functie de situatia particulara a tarii respective.

FMI a definit mai multe "facilitati" de imprumut, in functie de obiectivele urmarite.

Tarile cu venituri mici pot imprumuta la o dobanda preferentiala prin facilitatea de reducere a saraciei si de crestere (PRGF) si facilitatea pentru socuri exogene (ESF).

Imprumuturile nepreferentiale sunt acordate in special prin acorduri stand-by (SBA), iar ocazional se recurge la facilitatea extinsa a fondului (EFF), la facilitatea rezervei suplimentare (SRF), facilitatea lichiditatii pe termen scurt (SLF) si la facilitatea finantarii compensatorii (CFF).

Fondul asigura si asistenta de urgenta pentru a sprijini refacerea economiilor in urma unor dezastre naturale sau conflicte, in unele cazuri practicand dobanzi preferentiale.

FMI continua sa exploreze posibile instrumente de prevenire a crizei.

Cu exceptia imprumuturilor PRGF si ESF, toate facilitatile se acorda la o rata a dobanzii relationata cu piata, dar unele pot fi acordate cu o dobanda mai mare.

Dobanda de imprumut se bazeaza pe rata dobanzii drepturilor speciale de tragere (DST), care este revizuita saptamanal.

La imprumuturile mari se practica o rata a dobanzii mai mare. Suma pe care o tara o poate imprumuta de la Fond - "limita de accesare" - variaza in functie de tipul de imprumut, dar de obicei este un multiplu al cotei cu care respectivul stat contribuie la FMI.

La 28 februarie, FMI avea in derulare imprumuturi in valoare de 25,3 miliarde de euro, de care beneficiau 70 de tari: 37 de tari africane, 16 asiatice, noua latino-americane si opt europene.

Dupa reforma drepturilor de vot, adoptata in aprilie 2008, care viza sa acorde o pondere mai mare tarilor emergente, reforma imprumutului anuntata marti de FMI este cea de-a doua pe care si-o inscrie la activ directorul general al FMI, francezul Dominique Strauss-Kahn, care detine acest post de 18 luni.

Reforma procedurilor de creditare vine ca urmare a criticilor - mai vechi, dar reactivate de actuala criza economica mondiala - potrivit carora FMI imprumuta prea greoi si in conditii prea stricte.

"Aceste reforme reprezinta o schimbare importanta in modul in care Fondul poate ajuta statele membre, ceea ce este foarte necesar in aceste vremuri de criza mondiala", a subliniat Strauss-Kahn, citat intr-un comunicat.

"O mai mare flexibilitate in imprumuturile noastre, plus conditii simplificate, ne va ajuta sa raspundem eficient la diversele nevoi ale membrilor nostri.

Iar aceasta le va permite, in schimb, sa traverseze criza si sa revina la o crestere durabila", a continuat seful FMI.

Principala realizare a acestei reforme este crearea unei noi modalitati de imprumut, "linia de credit flexibila" (FCL), care vizeaza tari pe care FMI le apreciaza ca fiind bine administrate, "cu fundamente, politici si un istoric de aplicare a acestor politici foarte solide". Noua forma de creditare, fara criterii de performanta si fara limita de suma, va permite statelor membre sa obtina o linie de credit "ca masura de precautie", din care vor putea extrage fonduri, daca vor considera necesar.

Ea inlocuieste o modalitate de imprumut rigida, "facilitatea de lichiditati pe termen scurt" (SLF), care era destinata sa satisfaca nevoile unor tari precum Brazilia sau Mexicul, dar care nu a fost niciodata accesata de la crearea sa, la sfarsitul lunii octombrie.

Intrebat intr-o conferinta de presa de ce acest mecanism nu a avut succesul scontat, numarul doi din FMI, John Lipsky, a avansat trei motive: pentru ca lichiditatile trebuiau varsate imediat, pentru ca trebuiau rambursate rapid (in trei pana la noua luni) si pentru ca aveau fixat un plafon.

Noua linie de credit va fi valabila pentru sase sau 12 luni, va putea fi reinnoita pe termen nedefinit, iar rambursarea imprumutului va trebui sa intervina in termen de trei ani si trei luni pana la cinci ani.

Strauss-Kahn a indemnat statele membre sa recurga la acest instrument, care, in opinia sa, "le-ar putea consolida pozitia economica". A doua mare realizare a reformei anuntate marti este "modernizarea conditiilor" puse altor tipuri de imprumut acordate de FMI.

Fondul spune ca vrea ca de-acum sa imprumute "bazandu-se mai mult pe criterii prestabilite, acolo unde acest lucru este adecvat", decat pe criterii de performanta, care conditionau pana acum deblocarea transelor succesive de imprumut.

FMI si-a reformat si instrumentul sau central de imprumut, acordul de confirmare (stand-by), pentru a-i spori flexibilitatea si a-l pune la dispozitia membrilor care nu au acces la FCL.

Astfel, FMI a dublat limitele imprumuturilor la care vor avea dreptul statele membre - in mod normal fixate in functie de contributia lor la capitalul FMI, chiar daca, in anumite conditii, aceste limite puteau fi depasite.

In fine, Fondul isi va "simplifica instrumentele de imprumut" renuntand la alte doua facilitati devenite invechite si va reforma modalitatile de rambursare, "pentru a crea stimulentele necesare pentru a cere imprumut".

Economia României mai face un pas spre media europeană și depășește Ungaria în termeni de PIB pe cap de locuitor
Economia României mai face un pas spre media europeană și depășește Ungaria în termeni de PIB pe cap de locuitor
România urcă o poziție în clasamentul european al produsului intern brut per cap de locuitor. Astfel, România depășește Ungaria și ajunge la 78% din media europeană, după o creștere cu...
#FMI, #imprumut, #ajutor financiar, #crestere economica, #politica monetara, #monitorizare , #stiri FMI