DOMINOUL DATORIILOR: O noua victima - Italia

Soarta Greciei va fi impartasita si de alte state. Agentiile de evaluare au atras atentia ca urmeaza un efect de domino in randul mai multor tari europene. Cu o datorie estimata la 120% din PIB, cea mai mare dupa Grecia, si o imagine fiscala precara, Italia ar putea deveni urmatoarea victima, dupa Grecia.

Potrivit celor mai recente estimari facute de FMI, datoria Italiei va ajunge anul acesta la 120% din PIB si ar putea scadea cu doar 2% pana in 2016.

"Pana acum s-a mers pe ideea ca germanii, olandezii si alti contribuabili nord-europeni ar putea salva guvernele tarilor de la periferia zonei euro.

Aceasta logica a avut sens pentru tari mici, ca Grecia, care are datorii de 200 de miliarde de euro, pe care trebuie sa le plateasca in urmatorii 5 ani", sunt de parere analistii citati de Bloomberg.

Spre deosebire de Grecia, Italia are datorii restante de 2.000 de miliarde de euro.

In opinia analistilor internationali, Germania si FMI nu ar putea sustine un program de salvare pentru a proteja creditorii acestei tari, intrucat un astfel de imprumut ar necesita garantii de aproximativ 1.000 de miliarde de euro.

Avand in vedere faptul ca Germania are un PIB de 2.500 de miliarde de euro si o datorie de 80% din PIB, aceasta nu ar putea sustine un program de creditare atat de mare.

Prin urmare, situatia la nivel global nu permite punerea in practica a unui plan de salvare a Italiei, in care datoria sa fie acoperita in totalitate.

Randamente mai mari

In cazul in care cresterea economica a Italiei va fi slaba, iar masurile de austeritate nu vor avea efectele scontate, investitorii nu vor mai fi de acord sa cumpere obligatiuni guvernamentale fara o crestere a randamentelor, lucruri deja intamplate in Grecia, Portugalia si Irlanda in ultimele 18 luni.

Italia are insa un avantaj major spre deosebire de alte tari din zona euro.

Majoritatea datoriei guvernamentale este detinuta de catre institutiile financiare interne. In cazul in care datoria fata de creditorii externi se mareste, autoritatile italiene ar putea exercita presiuni asupra institutiilor locale pentru sustinerea unor noi emisii de obligatiuni.

Daca randamentele vor creste, valoarea obligatiunilor va scadea, capitalul bancar fiind cel mai afectat.

Bancile italiene, "la adapost"

Bancile italiene nu sunt in pericol de faliment. Cu toate acestea, "greutatea" datoriei suverane si scaderea rating-ului de tara le-ar putea determina sa nu mai crediteze sectorul privat.

Acest lucru ar duce la diminuarea cresterii economice a Italiei.

Dupa numirea guvernatorului Bancii Centrale a Italiei, Mario Draghi, la conducerea BCE, bancile italiene ar putea lua credite substantiale de la BCE, spun analistii.

Insa intregul sistem bancar european – BCE si cele 17 banci centrale -  are un bilant contabil de numai 1,9 mii de miliarde de euro.

Prin urmare, analistii cred ca este putin probabil ca BCE sa suporte o datorie atat de mare cum este cea a Italiei. Un eventual imprumut luat de la BCE nu ar face decat sa amane intrarea in incapacitate de plata a Italiei.