Fara acordul cu FMI, deficitul s-ar fi dus spre 7% din PIB

Miercuri, 25 Martie 2009, ora 16:03
1473 citiri
Fara acordul cu FMI, deficitul s-ar fi dus spre 7% din PIB

Nivelul deficitului bugetar convenit intre autoritatile romane si creditorii internationali, in cadrul acordului de finantare de 20 miliarde euro, ramane unul constrangator, chiar daca va ajuta la limitarea scaderii PIB, si semnaleaza asteptarile pesimiste legate de evolutia economiei romanesti.

Incertitudinile legate de acordul de finantare au fost risipite miercuri, cand institutiile internationale au anuntat la Bucuresti, intr-o conferinta comuna, ca pachetul total de finantare cuprinde 12,95 miliarde euro de la FMI, 5 miliarde euro de la Comisia Europeana, 1,2-1,5 miliarde euro de la Banca Mondiala si 1 miliard de euro de la alte institutii internationale.

"Un element pozitiv al acestui acord este acela ca Fondul Monetar International a acceptat un deficit bugetar destul de mare, care va limita contractia PIB asteptata in acest an", a comentat, pentru NewsIn, Nicolaie Alexandru Chidesciuc, senior economist la ING Bank Romania.

"FMI a acceptat un deficit de 4,6% din PIB pentru ca se asteapta ca economia romaneasca sa se deterioreze puternic, iar o politica fiscala mult mai restrictiva ar fi accentuat contractia produsului intern brut", a adaugat el. Consultantul financiar Bogdan Baltazar considera ca acordul la care au ajuns autoritatile romane cu institutiile internationale este unul bun din punctul de vedere al atragerii si rambursarii, "conditiile sunt rezonabile", iar dobanda - "foarte civilizata".

Deficitul bugetar de 4,6% din PIB este unul "acoperitor", apreciaza el. Guvernul isi propusese pentru acest an un deficit bugetar de 2% din produsul intern brut (PIB), la o crestere economica de 2,5%. Cifrele erau considerate mult prea optimiste inca de la data adoptarii bugetului in Parlament, in conditiile in care primele date statistice pentru debutul acestui an indicau o restrangere puternica a activitatii economice in mai toate sectoarele.

Intre timp, estimarile au devenit din ce in ce mai pesimiste si indica aproape toate o recesiune a economiei romanesti in acest an si chiar si in 2010. De altfel, diferenta uriasa dintre cifrele din acordul de finantare cu FMI si Comisia Europeana - deficit bugetar de 4,6% din PIB, contractie a economiei cu 4% - si cele pe care se baza initial guvernul arunca in aer intreaga proiectie bugetara actuala, avertizeaza unii analisti.

Surse guvernamentale declarau, marti, pentru NewsIn, ca primele calcule facute dupa noua prognoza de crestere economica indica incasari la buget mai mici cu 20 miliarde lei (4,7 miliarde euro, la cursul actual) fata de nivelul din bugetul actual - adica de 173 miliarde lei, in loc de 193 miliarde lei.

In aceste conditii, expertii subliniaza ca deficitul bugetar convenit, de 4,6% din PIB (sau 5,1%, dupa standardul european ESA95), nu este unul generos, avand in vedere presiunile pe partea de venituri si de cheltuieli din urmatoarele luni. "S-ar putea ca, in timp, sa constatam ca acest deficit reprezinta o constrangere semnificativa", avertizeaza analistul Matei Paun.

Fara acest acord cu FMI, deficitul s-ar fi dus spre 7% din PIB, adica aproape de estimarea din primavara a Comisiei Europene, de dinanintea adoptarii bugetului, considera Paun. Analistii subliniaza, insa, ca desi in teorie acceptarea unui deficit bugetar mai mare ar trebui sa limiteze contractia economiei, efectul va fi redus daca banii publici ce pot fi cheltuiti in plus nu sunt dirijati spre investitii.

"Un deficit bugetar mai mare ar trebui facut cu investitii si mai putin cu chetuieli curente", a spus economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, pentru NewsIn. Totusi, "daca se reduce acest deficit, se accentueaza declinul economic", a adaugat el.

Analistul Matei Paun avertizeaza ca "exista riscul ca acesti bani sa fie irositi in mod ineficient si sa se creeze o noua criza la data cand vor trebui returnati". Efectele acordului de finantare asupra economiei romanesti nu trebuie, insa, supraestimate, in conditiile in care cele doua cauze majore ale dificultatilor economice actuale - contractia cererii externe si restrangerea cererii interne - nu vor fi influentate.

"Criza este determinata de doua elemente - probleme in ce priveste cererea pe partea externa si probleme in ce priveste cererea pe partea interna. Acest acord cu FMI nu ne ajuta cu nimic in ce priveste cererea externa si nu ma astept sa relanseze cererea interna, ci doar s-o stabilizeze, intr-un scenariu pozitiv", a explicat Matei Paun.

De asemenea, acordul nu va stimula investitiile straine, deoarece investitorii "s-au impacat deja cu situatia macroeconomica din Romania", considera analistul. Totusi, acordul aduce o "plasa de protectie" sub economia romaneasca, iar efectul psihologic poate fi apreciabil, considera unii economisti.

"Orice acord cu FMI va avea un impact pozitiv asupra investitorilor. Increderea acestora ar trebui sa sporeasca in urma acestui acord", apreciaza Nicolaie Alexandru Chidesciuc. Economistul de la ING, care estimeaza o scadere a economiei romanesti cu 3,5% in acest an, subliniaza ca, fara acest acord, Romania ar fi fost intr-o situatie mult mai proasta - leul s-ar fi depreciat substantial, iar recesiunea ar fi fost mai grava.

Stabilizare a leului

Moneda nationala, care a pierdut puternic teren in prima luna a acestui an, de la sub 4 lei/euro la peste 4,30 lei/euro, s-a stabilizat in ultima perioada, cu ajutorul bancii centrale, deprecierea fiind mult mai redusa decat a altor monede din regiune, precum forintul sau zlotul.

Or, acordul ar putea reduce temerile legate de o depreciere puternica a leului, indusa de unele analize ale unor experti straini. "Leul ar trebui sa fie influentat pozitiv, va avea loc o stabilizare si poate chiar o apreciere", estimeaza Ionut Dumitru.

Totusi, analistii romani se asteapta mai degraba la o stabilizare a cursului in urmatoarele luni, sustinuta de banca centrala, decat la o apreciere semnificativa. "Nu ma asteapt la o apreciere puternica a leului. Cel mai probabil va fi o apreciere de scurta durata", spune Chidesciuc.

Unii experti se asteapta ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa insiste, cel mai probabil, sa mentina leul la nivelul actual, pentru a-si atinge tinta de inflatie. O astfel de politica de curs ar putea dauna, insa, competitivitatii la export. "In opinia mea, leul ar trebui sa-si continue deprecierea pentru a sustine exporturile", considera Matei Paun. 

 

Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Economia Germaniei va stagna în 2024, potrivit ultimelor prognoze realizate de cele mai importante institute economice germane. Estimările privind evoluția PIB în Germania au fost revizuite...
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Ultima postare publică făcută de Christine Lagarde pe rețelele sociale a declanșat un nou val de comentarii critice din partea europenilor. Lagarde este acuzată că face declarații care...
#buget, #cheltuieli, #crestere, #deficit, #economie, #fmi, #investitii, #leu, #pib, #scadere , #stiri FMI