Fitch si FMI plang de mila sistemului bancar romanesc

Vineri, 08 Septembrie 2006, ora 04:30
1355 citiri

Agentiile de presa au facut publice rezultatele unui studiu al agentiei de evaluare financiara Fitch Ratings, care ar putea cobora cu o treapta indicatorul macro-prudential pentru Romania, care evalueaza masura in care cresterea creditelor, a pretului activelor si rata de schimb pot influenta sistemul bancar si situatia economica in ansamblu.Un comentariu Mediafax pe aceasta tema precizeaza ca A"atat Romania, cat si Ucraina, ambele cu sisteme bancare relativ slabe, notate cu D, ar putea trece in categoria 3 a indicatorului macro-prudential, cea mai joasa treapta". Dar, totusi, Romania are o oarecare sansa, in sensul ca eventualele schimbari vor fi anuntate in raportul din martie 2007. Analistii Fitch estimeaza pentru acest an in cazul Romaniei, o crestere de 21% a creditarii, in termeni reali, iar in ceea ce priveste creditul neguvernamental, se prognozeaza chiar o crestere de aproape 23% fata de doar de 20,4%, cat s-a consemnat anul trecut. In acest context ar trebui precizat ca la sfarsitul lunii martie a acestui an o alta agentie de rating, Moody's, aprecia ca la acea data se mentinea un nivel ridicat al riscului de tara pentru Romaniei, fixand un rating considerat A"relativA" scazut pentru o tara la un pas de integrare, dar cu toate acestea, in primele trei luni ale acestui an investitiile straine au adus in Romania circa 3 miliarde de euro. Revenind la evaluarea facuta publica de catre Fitch Ratings, precizam ca analistii acestei entitati cred ca Romania si Ucraina ar tarile care ridica cele mai temeri, in ambele state, cresterea reala a creditarii fiind in anul 2005, de circa 30%-40%, dar in opinia lor ar exista semne ca in acest an cresterea s-ar putea tempera.

Dar studiul BNR, Raport asupra stabilitatii financiare, facut public recent precizeaza ca atat cadrul economic, cat si cel financiar international au fost in 2005 favorabili stabilitatii financiare din Romania, A"iar prognozele indica faptul ca aceste perspective se vor pastra si in 2006A", chiar daca, in ciuda continuarii politicii monetare mai restrictive din zona euro si SUA, serviciul datoriei in valuta va creste si o parte din capitalurile volatile s-ar putea retrage catre plasamentele mai bine remunerate in EUR si USD. Dar, se precizeaza in respectivul studiu, sectorul bancar este stabil si capabil sa absoarba socuri importante. Bancile detin pozitia dominanta in cadrul sistemului financiar. Gradul de intermediere financiara a crescut sensibil, facilitand cresterea economica. Capitalizarea bancilor ramane substantial peste nivelul reglementat, calitatea portofoliului de credite este buna, iar lichiditatea si performanta financiara sunt ridicate.

In studiul in cauza se remarca faptul ca restrictiile impuse de catre banca centrala in vederea limitarii creditului in valuta au produs efecte pe termen scurt, prin scaderea ponderii acestuia in totalul creditului neguvernamental cu peste 6% la sfarsitul anului 2005 fata de sfarsitul anului 2004. Mai mult, aceasta tendinta nu doar ca s-a mentinut, ci chiar s-a accentuat usor in primul trimestru al acestui an cand A"ponderea creditelor in valuta a scazut pana la 49,7% din totalul creditului neguvernamental, creditul in lei devenind astfel preponderent pentru prima data in ultimii 10 ani.A" De asemenea, specialistii BNR apreciaza ca aceasta evolutie a fost incurajata si de reducerea semnificativa a diferentialului dintre ratele dobanzilor in moneda nationala si in valuta. De asemenea, o modificare semnificativa a cunoscut si structura pe scadente a creditului neguvernamental, in primul rand pe seama cererii mari de finantari pe termene mai indelungate. Spre exemplu, fata de situatia aferenta anului 2001, cand peste 70% din credite erau acordate pe termen scurt si doar circa 8% dintre acestea erau contractate pe termene mai mari de 5 ani, incepand cu anul 2005 structura creditului neguvernamental a ajuns la un oarecare echilibru. Astfel, contributia creditelor pe termen scurt a scazut pana la aproximativ 37% din total, in timp ce creditele pe termene mai mari de 5 ani au ajuns sa detina peste 25% la finele anului 2005 si, respectiv, aproximativ 29% la 31 martie 2006.

Fondul Monetar International (FMI) avertizeaza ca vulnerabilitatea externa este o problema din ce in ce mai pregnanta in Romania, Bulgaria si Ungaria, subliniind astfel temerile legate de cresterea deficitului de cont curent al acestor tari.

"Lipsa disciplinei fiscale in Ungaria si dezvoltarea rapida a sectorului privat din Romania si Bulgaria au contribuit la adancirea deficitului de cont curent si la majorarea datoriei externe a acestor state", se arata intr-un raport pe care FMI il va prezenta saptamana viitoare Grupului celor sapte, preluat de Financial Times.

Inca din luna aprilie, FMI a majorat estimarile privind deficitul de cont curent aferent acestui an pentru ficare dintre cele trei tari. Pentru Romania, prognoza este de 10,9% din PIB, pentru Bulgaria de 12,4% din PIB, iar pentru Ungaria de 9,1% din PIB.

Autoritatile romane prognozeaza pentru acest an un deficit de cont curent de aproximativ 9% din PIB. Dupa primele sase luni, deficitul de cont curent era de 4,17 miliarde euro, in crestere cu 40,1% comparativ cu soldul negativ raportat in primul semestru din 2005, principalul factor de dezechilibru ramanand balanta comerciala.

"Cresterea recenta a creditarii din Romania si Bulgaria a majorat, probabil, vulnerabilitatea pe termen mediu a sectorului financiar, in timp ce in Ungaria cauzele au fost avansul imprumuturilor in valuta si semnalele legate de degradarea calitatii creditelor", se spune in raport.

In timp ce in Bulgaria politica macroeconomica a fost prudenta, implementarea ramane o problema in Ungaria. in Romania, temerile sunt similiare, insa la un nivel mai redus.

Acordul stand-by dintre Romania si FMI a incetat, in mod formal, la data de 7 iulie, relatia cu Fondul urmand sa continue prin colaborari curente cu expertii institutiei.

La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul "deraiat".

Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealista a proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politica salariala si lipsa unor reforme structurale.

Dintre acordurile pe care Romania le-a avut cu FMI, de la inceputul anilor A'90 pana in prezent, unul singur a fost finalizat.

Bloombiz

si

Mediafax