FMI, acuzat ca impiedica relansarea Europei

Recuperarea economica a Europei este pusa in pericol deoarece Fondul Monetar International (FMI) refuza sa cedeze in privinta obiectivelor fiscale, amenintand astfel cresterea PIB al unor beneficiari de imprumuturi precum Ungaria si Grecia, potrivit unui centru american de cercetare economica, relateaza Mediafax.

FMI si Uniunea Europeana (UE) au renuntat in iulie la negocierile cu Ungaria privind acordul de finantare in valoare de 20 de miliarde de euro, dupa ce premierul Viktor Orban nu a reusit sa convinga reprezentantii institutiilor internationale ca executivul ungar este decis sa respecte obiectivul de deficit bugetar.

Disputa Ungariei cu FMI asupra deficitului bugetar "arata ca o anumita lipsa de flexibilitate a FMI poate fi periculoasa pentru restul Europei", a declarat Mark Weisbrot, codirector al Centrului pentru Cercetare Economica si a Politicilor, citat de Bloomberg.

Printre membrii prestigiosului centru de cercetare se numara si doi laureati ai premiului Nobel, respectiv Robert Solow si Joseph Stiglitz.

Implicarea FMI in programul destinat sprijinirii statelor cu probleme din zona euro, in pecial Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia si Spania, ar putea conduce la impunerea unor politici anticrestere in regiune.

Grecia a adoptat inca din octombrie masuri de reducere a cheltuielilor bugetare si crestere a veniturilor echivalente cu 14% din PIB.

In Ungaria, premierul Orban a incercat sa obtina un deficit peste tinta de 2,8% negociata pentru anul urmator.

"Cel mai nelinistitor lucru este ca FMI este implicat acum in pachetul de salvare al acestor state in asemenea masura incat au o anumita influenta care sustine politicile prociclice.

Exista riscul ca recuperarea sa nu aiba loc. O asemenea evolutie ar putea avea repercusiuni pentru o regiune care reprezinta aproximativ un sfert din economia globala", a spus Weisbrot.

Guvernele din zona euro sunt in proces de a aproba un pachet de 750 de miliarde de euro pentru stabilizarea financiara a statelor cu probleme, la care FMI contribuie cu 250 de miliarde de euro.

Euro a pierdut 14% din noiembrie, cand a atins un maxim in raport cu dolarul. De la anuntarea programului financiar, la 10 mai, moneda europeana s-a apreciat cu 1,4%, semn ca investitorii sustin masurile de austeritate pe care acesta le impune.

La apogeul crizei financiare, FMI a acordat imprumuturi de 65 de miliarde de dolari in Europa de Est, regiunea fiind cel mai mare beneficiar de fonduri din partea institutiei.

Incluzand contributii de la UE si alte institutii financiare, creditele pentru statele est-europene au depasit 100 de miliarde de dolari.

Printre statele ajutate de FMI se numara Ungaria, Letonia, Ucraina, Romania si Serbia.

"Politicile FMI sunt periculoase si pentru Europa de Est. Daca nu lasi niciuna dintre aceste economii sa-si revina vor exista repercusiuni asupra regiunii", a spus Weisbrot.

Orban a afirmat ca va negocia doar cu FMI dupa ce acordul cu institutia financiara va expira in octombrie.

Fondul a cerut liderilor UE sa faca pasi "decisivi" pentru a combate criza datoriilor de stat din regiune.

FMI a facut apel pentru reducerea deficitelor bugetare, formularea de planuri pentru sprijinirea bancilor cu probleme si implementarea planului de sustinere a euro.

"Recentele evolutii pozitive de stabilitate sunt amenintate de riscurile bancare si suverane din zona euro, care fara o atentie continua si concertata se pot extinde si la alte regiuni", a avertizat la acel moment FMI.

Institutia prognozeaza o crestere economica de 4,6% la nivel mondial in acest an, insa de numai 1% in zona euro.

In 1997, FMI a cerut Thailandei sa reduca cheltuielile si sa majoreze dobanzile in schimbul unui imprumut de 3,9 miliarde de dolari.

Dupa sase luni, Fondul a admis ca masurile au fost prea severe, intrucat veniturile din taxe ale Thailandei si productia au scazut puternic.

Centrul american a publicat anul trecut un studiu in care a criticat FMI, argumentand ca imprumuturile acordate Ungariei, Letoniei si altor 39 de state comporta conditii care ameninta sa perturbe recuperarea economica.

"In timpul crizei de anul trecut, au existat situatii in care FMI a fost mai flexibil decat in trecut, dar au inca o abordare prociclica, care se poate identifica in toate programele FMI din timpul recesiunii.

Este in continuare o mare probelema", a spus Weisbrot. Economia Ungariei s-a contractat cu 6,3% anul trecut, iar Comisia Europeana se asteapta la stagnare in acest an.

Letonia a inregistrat cea mai grava recesiune din UE in 2009, de 18%, iar executivul comunitar anticipeaza o contractie de 3,5% pentru anul in curs.

Ucraina anticipeaza o crestere a PIB de 6,5% in acest an, dupa o scadere de 15% anul trecut.

Romania a inregistrat anul trecut o contractie economica de 7,1%.