FMI: Europa nu trebuie sa faca exces de zel in privinta masurilor de austeritate

In timp ce Beijingul si Washingtonul sunt preocupate de riscurile de contaminare a crizei datoriilor europene, reprezentantii Fondului Monetar International atrag atentia ca, sub presiunea pietelor, tarile europene nu ar trebui sa faca exces de zel in privinta planului de austeritate.

Dupa ce directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a avertizat cu privire la prudenta cu care trebuie puse in practica masurile anticriza, este randul economistului sef al Fondului, Olivier Blanchard, sa puna in garda Europa.

"Pietele se intreaba daca Grecia isi va rambursa sau nu datoria. Avand in vedere comportamentul guvernelor elene din trecut, incertitudinea lor este de inteles. In plus, exista indoieli privind capacitatea UE de a oferi banii pe care i-a promis drept sprijin guvernului grec. Exista indoieli, de asemenea, si cu privire la politica BCE.

Prin urmare, este important sa se faca trei lucruri: ca guvernul elen sa arate determinarea in a pune in aplicare planul de austeritate, cu asistenta din partea FMI si UE, ca parlamentarii sa voteze masurile necesare si sa cunoasca normele de punere in aplicare a fondurilor si ca BCE sa convinga pietele ca, daca va fi nevoie, va cumpara in continuare, titluri de stat", a spus Olivier Blanchard, intr-un interviu pentru Le Tribune.

Potrivit reprezentantului FMI, Grecia are nevoie acum de o ajustare fiscala, mai ales ca aceasta tara se confrunta, de asemenea, cu problema competitivitatii. Fiind un membru al zonei euro, acest stat nu are niciun control asupra ratei de schimb si nu-si poate devaloriza moneda pentru a stimula exporturile.

Grecii prefera masurile de austeritate decat incapacitatea de plata

"Prin definitie, Grecia are doar doua optiuni: sa reduca salariile sau sa devina mai productiva. Cele doua variante nu sunt, desigur, incompatibile. Programul dezvoltat de aceasta tara este construit pe aceste doua axe, reducerea deficitelor si imbunatatirea competitivitatii, printr-o serie intreaga de masuri structurale.

Paradoxal, incertitudinea pietelor este, de asemenea, o veste buna pentru Grecia, deoarece determina o scadere a euro. Jumatate din exporturile din Grecia se afla in afara zonei euro, iar deprecierea monedei euro va ajuta statul elen sa-si recastige competitivitatea", a mai zis el.

Pietele au adesea tendinta de a pune mai multe tari pe acelasi taler. In realitate insa, exista tari europene care nu au nevoie sa ia aceleasi masuri drastice precum Grecia, pentru a-si micsora deficitele bugetare. Avand o datorie mai mica, ele sunt mai credibile si isi pot permite o ajustare mai moderata a economiilor.

Stiglitz: Masurile de austeritate duc la dezastru

"Luati, de exemplu, o reforma a planului de pensii prin cresterea treptata a varstei de pensionare sau prin cresterea perioadei de contributie. Aceasta reforma, care este esentiala in multe tari, in mod clar ajuta la stabilizare fiscala pe termen lung.

Si, in acelasi timp, nu are niciun efect negativ asupra cererii si, automat, nici asupra cresterii economice pe termen scurt. Este chiar o buna sansa de a creste nivelul cererii: daca oamenii se pensioneaza mai tarziu, ei pun mai putini bani deoparte, si, prin urmare, pot cheltui mai mult in prezent", a adaugat specialistul.

In aceasta situatie, riscul consta in faptul ca, sub presiunea pietelor, unele tari sa faca exces de zel in ceea ce priveste austeritatea, ceea ce ar fi o mare greseala.

"Pietele au dormit mult timp in ceea ce privese riscurile bugetare. Astazi s-au trezit si au intrat in panica. Vedem cum investitorii americani isi reduc pozitiile in Europa, indiferent de tara. Acest lucru nu inseamna speculatii, ci comportamentul lor explica o prudenta extrema. Dar acest tip de comportament poate provoca prabusirea preturilor de obligatiuni, precum si o situatie de panica", a conchis expertul.