FMI: Presiunile politice din Romania incetinesc reformele?

Reformele din Romania au incetinit in ultimele trei luni, in special in procesul de restructurare si privatizare a companiilor de stat, iar oficialii FMI sunt ingrijorati ca ar putea avea legatura cu anumite presiuni politice, a declarat Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania. 

"Membrii board-ului incurajeaza autoritatile sa continue ferm reformele structurale pentru ca exista ingrijorari legate de posibile presiuni politice care sa ingreuneze acest proces", a spus Franks pentru Mediafax.

Intrebat daca aceste presiuni au legatura cu alegerile de anul viitor, Franks a afirmat: "Tu ar trebui sa stii mai bine decat mine despre ce este vorba.

In mod cert, viitoarele alegeri din 2012 sunt...directorii (boardului FMI - n.r.) vor ca Guvernul sa mentina o abordare ferma atat asupra politicii fiscale, cat si asupra reformelor structurale, chiar si in contextul alegerilor". Consiliul Director al FMI a aprobat joi a doua evaluare a noului acord, de tip preventiv, si a pus la dispozitia Romaniei inca o transa, a treia, in valoare de 480 de milioane de euro.

Potrivit oficialului FMI, autoritatile de la Bucuresti au "slabit" in ultimele trei luni procesul de privatizare si restructurare a companiilor de stat.

Franks a explicat ca motivele pentru care anumite reforme au fost intarziate vor fi discutate cu autoritatile romane la urmatoarea misiune de evaluare, in luna octombrie.

"Noi am fost flexibili atunci cand a fost vorba despre detalii. Daca vor (autoritatile - n.r) sa ia o companie de pe masa (...), nu-i nicio problema, dar numai daca vedem o imbunatatire in alta parte.

Putem sa fim flexibili cu detaliile, dar avem nevoie de o reforma generala agresiva in acest sector", a spus reprezentantul FMI.

Guvernul si FMI au decis ca in acest an sa fie numiti manageri privati la noua companii de stat, urmand ca anul viitor lista sa fie suplimentata cu sase societati, releva ultima scrisoare de intentie convenita de cele doua parti si obtinuta de MEDIAFAX.

Conform documentului, primele companii de stat pentru care vor fi angajati manageri privati sunt Posta Romana, Tarom, CFR Marfa, Electrificare CFR, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia, Electrica Furnizare, Hidroelectrica, Romarm si Oltchim.

Acelasi document releva ca anul viitor vor fi numiti manageri privati la alte sase companii, respectiv CFR, CFR Calatori, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica si Romgaz.

De asemenea, Guvernul s-a angajat sa vanda participatii minoritare la CFR Marfa, Tarom, Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica.

Potrivit lui Franks, cu cat sunt mai agresive reformele, cu atat mai usor sunt de indeplinit tintele fiscale, fara sa fie necesara majorarea taxelor sau reducerea cheltuielilor.

Pe de alta parte, reprezentantul FMI a spus ca programul arata foarte bine din perspectiva fiscala, iar performanta in ceea ce priveste inflatia este peste asteptari, chiar si peste anticipatiile BNR.

Bugetul general consolidat a inregistrat in primele opt luni ale anului un deficit de 12,97 miliarde lei, reprezentand 2,4% din PIB, soldul negativ din august echivaland cu 0,3% din PIB.

Tinta de deficit pentru acest an este de 4,4% din PIB. Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat joi ca BNR estimeaza ca rata inflatiei va reintra in intervalul tintit pana la sfarsitul acestui an si se va pastra si anul viitor in apropierea tintei.

BNR tinteste pentru acest an o inflatie de 2-4%, dar are o prognoza usor mai ridicata, de 4,6%.

Preturile de consum au scazut in august pentru a treia luna consecutiv, ca urmare a ieftinirii alimentelor, astfel ca rata anuala a inflatiei a coborat la 4,25%.

FMI avertizeaza ca atingerea tintei de deficit de catre Romania pentru anul viitor, de 3% din PIB, va fi dificila si arata ca sunt necesare progrese mai rapide in cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE si restructurarea companiilor de stat.

Autoritatile de la Bucuresti au decis in luna martie sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro). Acordul cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.