FMI vrea o crestere a deficitului cu maximum 0,5%

Expertii FMI insista in discutiile cu Guvernul pentru limitarea cresterii deficitului bugetar cu maxim 0,5 puncte fata de tinta de 5,9% din PIB, dar Guvernul cere o crestere mai mare, de pana la un punct procentual, o decizie urmand sa fie luata duminica, intr-o discutie finala intre Vladescu si FMI, potrivit Mediafax.

Scrisoarea de intentie este finalizata in proportie de 90%, dar urmeaza sa fie incheiata duminica, pana la ora 15.00, intr-o discutie finala intre ministrul Finantelor si expertii FMI.

In urma acestei discutii va fi convenita si noua tinta a deficitului bugetar pentru 2010, au declarat agentiei MEDIAFAX surse participante la discutiile de sambata dintre Guvern si FMI.

Potrivit acestora, premierul Emil Boc i-a asigurat pe membrii misiunii FMI ca Executivul va diminua cheltuielile bugetare prin taieri de salarii si pensii, dar a aratat ca Guvernul trebuie sa sustina in continuare investitiile, cu o crestere a deficitului bugetar.

"Solicitarea Guvernului este pentru un deficit de 6,5-6,8% din PIB in acest an, chiar spre 6,9%, bazat pe argumentul necesitatii de a continua finantarea investitiilor.

In privinta cresterii economice, estimarea de baza pleaca de la o crestere economica zero in acest an pana la o crestere de 0,8 sau chiar 1%", au aratat sursele.

In discutiile de sambata de la Guvern, expertii Fondului au aratat ca taierea salariilor si pensiilor este o masura "curajoasa", dar au avertizat ca nu vor aproba in board scrisoarea de intentie la acordul stand-by pana cand Executivul nu va adopta actele normative pentru aplicarea efectiva a acesteor reduceri de cheltuieli.

In sedinta de miercuri a Guvernului, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, i-a informat pe membrii Cabinetului, ca deficitul bugetar din 2010 va depasi 5,9% din PIB si ca Fondul poate accepta un deficit de 6,3-6,4%, au declarat atunci pentru MEDIAFAX surse ministeriale.

FMI a anuntat inainte de inceperea discutiilor privind a patra evaluare a acordului stand-by ca a modificat prognoza de crestere economica a Romaniei in acest an de la 1,3% la 0,8%.

Presedintele Traian Basescu a anuntat joi seara ca, in urma negocierilor cu FMI, autoritatile romane au ales solutia reducerii salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% si sa scada "masiv subventiile", in loc de majorarea semnificativa a principalelor taxe, respectiv cota unica si TVA.

Seful statului a mentionat si ca ajutorul de somaj va scadea cu 15%. Surse oficiale declarasera anterior pentru MEDIAFAX ca deficitul bugetar ar putea fi tinut sub 7% din PIB fara majorarea taxelor, prin reduceri drastice de cheltuieli si personal.

Romania are in derulare un acord de imprumut extern cu FMI, UE si alte institutii financiare internationale in valoare de 20 miliarde euro.

O misiune FMI se afla in aceasta saptamana la Bucuresti pentru cea de-a patra evaluare a derularii programului economic care conditioneaza imprumuturile. 

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...