Guvernul leton, divizat intre conditiile FMI si furia populatiei

 Afectat mai puternic de criza decat restul Europei, Guvernul leton trebuie sa gaseasca un compromis intre masurile stricte impuse de FMI si nemultumirea din ce in ce mai mare a cetatenilor sai, care cer in prezent socoteala pentru modul in care a fost gestionata tara in anii de crestere economica.

"Guvernele si-au umplut pur si simplu buzunarele cand totul mergea bine", afirma Nina Bajenova, profesoara de engleza la o scoala din Riga, exprimand punctul de vedere a unei mai parti dintre miile de persoane care au iesit in strada in ultimul timp, potrivit AFP.

Peste 10.000 de profesori au protestat in centru Rigai in 2 aprlie, fata de un proiect de reducere a salariilor lor, pregatit de un guvern care incearca prin toate mijloacele sa reduca cheltuielile.

Sindicate din mai multe sectoare au amenintat ca vor organiza manifestatii.

In baza conditiilor impuse de FMI si de alti creditori pentru acordarea unui imprumut in valoare de 7,5 miliarde de euro in decembrie, tara nu trebuie sa permita ca deficitul sau bugetar sa depaseasca 5% din PIB anul acesta.

Premierul centru-dreapta Valdis Dombrovskis nu a reusit sa ii convinga pe creditori sa permita un deficit de 7%.

Au fost realizate deja reduceri bugetare importante, iar cheltuielile ar putea fi cu 12% mai mici anul acesta decat prevazut.

"Este o sarcina dificila si foarte neobisnuita", afirma Morten Hansen, profesor la filiala letona a Stockholm School of Economics.

In 2 aprilie, Guvernul a anuntat ca a fost privat de o transa de 200 de milioane de euro din imprumutul FMI, pentru ca nu si-a amendat la timp bugetul.

Virarea acestei sume a fost amanata. Dombrovskis a avertizat ca Letonia ar putea intra in faliment din iunie, daca nu va obtine fondurile promise.

El a ajuns la guvernare in martie, cand l-a inlocuit pe Ivars Godmanis, care si-a dat demisia din cauza manifestatiilor violente si unei rebeliuni in cadrul coalitiei sale. Acesta este un fenomen obisnuit in aceasta tara care a avut 15 guverne de la prabusirea Uniunii Sovietice si de la declararea independentei sale, in 1991.

Niciun alt stat membru al Uniunii Europene nu a fost afectat la fel de grav de criza economica ca Letonia.

Aceasta tara cu 2,3 milioane de locuitori, care a aderat la UE in 2004, a inregistrat rate de crestere economica neegalate in blocul european - 11,9% in 2006, 10,2% in 2007, ani marcati de o creditare usoara, de boom imobiliar si de un consum important.

Dar a inregistrat si deficite enorme ale balantei de plati si o inflatie de doua cifre.

In 2008, tara baltica a intrat in recesiune, cu o contractare a activitatii economice de 4,6%.

Guvernul estimeaza o scaderea a PIB-ului in 2009 cu 13%.

Guvernele precedente au fost criticate pentru ca nu au dat suficienta atentie avertismentelor privind o supraincalzire a economiei.

Tonul a fost dat in august 2004, intr-un articol semnat de Ainars Slesers, ministru in perioada respectiva.

"Trebuie sa inceteze sa ne mai avertizeze in legatura cu o oarecare supraincalzire a economiei. Trebuie sa apasam pedala de acceleratie pana la podea", a scris el.

Ceea ce a fost si pus in practica. Intre 2004 si 2007 salariile nominale au crescut cu mai mult de 100%, desi productivitatea a scazut, alimentand inflatia, ceea ce a dus la noi cresteri ale salariilor.

In replica, Slesers a scris: "Un buget echilibrat nu este un scop in sine".

Astfel, predecesorii lui Dombrovskis nu au constituit rezerve pentru perioadele grele.

Dupa 2004, statul nu a inregistrat niciodata excedent bugetar. Potrivit cifrelor furnizate de Ministerul de Finante, deficitele au fost de 1% din PIB in 2004, 0,8% in 2005, 0,5% in 2006 si 1,3% in 2007.