Lectia colapsului financiar, predata de Argentina. Ce poate sa invete Grecia

Cu un deceniu in urma, bancile din Argentina se baricadau pentru a se feri de protestele oamenilor care isi cereau cu disperare economiile de-o viata, dupa ce tara sud-americana a intrat in colaps.

In acel moment, Argentina a abandonat planul de a-si fixa peso la paritate cu dolarul, a inghetat conturile bancare si s-a prabusit sub greutatea datoriilor suverane de 100 de miliarde de dolari.

A urmat privatizarea industriilor argentiniene si, ca o consecinta, concedierile in masa.

Ca si in cazul Greciei de acum, tensiunile sociale au crescut, iar nu mai putin de 8 greve generale au izbucnit in Argentina anului 2001.

Lucrurile au inceput sa se redreseze incepand din 2003, cand a fost reluat exportul de autovehicule catre Brazilia. Turismul s-a revigorat si el.

Salvarea a fost adusa de cresterea preturilor la produsele agricole, pe plan global si asta pentru ca Argentina este un producator important de soia.

Preturile la soia au crescut de la 200 de dolari/tona in 2003 la 500 de dolari/tona in prezent.

Desi Grecia, care are putine exporturi agricole, nu se poate astepta la un “cadou” similar, economistii cred ca statul elen mai poate spera la o restructurare a datoriilor.

"Cand intri in incapacitate de plata, trebuie sa suporti consecintele pentru o perioada lunga de tinp. Argentina nu mai este demult considerata o tara serioasa", spun analistii.

Diferenta dintre Grecia si Argentina, in cifre

In caz de default, perspectivele Greciei s-ar putea dovedi mult mai rele.

In momentul in care a  intrat in incapacitate de plata, Argentina a avut un deficit fiscal de 3,2% din PIB, spre deosebire de Grecia care avea anul trecut un deficit fiscal de 10,5% din PIB, potrivit Comisiei Europene.

Ca procent din PIB, datoria Greciei este de 150% fata de 54% cat avea Argentina in momentul in care a intrat in incapacitate de plata.

Potrivit analistilor, punctul slab al Greciei este moneda euro.

Prin urmare, statul elen nu are acces la instrumentul de care a dispus Argentina si anume la devalorizarea monedei suverane, decat daca se "rupe" de zona euro.

Guvernul argentinian a asteptat pana in 2005 cand economia sa era in recuperare, pentru a efectua una din cele doua restructurari ale datoriilor.

Investitorii straini neguvernamentali- cele mai mari fonduri de pensii din Italia, Japonia si SUA- au fost cei care au ajutat Argentina.

Singurul creditor caruia i s-au inapoiat in intregime banii a fost FMI, caruia tara sud-americana ii datora 9,8 miliarde de dolari din 1990.

Pentru Grecia, care a fost de acord cu un plan de austeritate pentru a primi o noua transa de bani de la FMI si UE,  acestea masuri reprezinta "izvorul" discordiei sociale.

Spre deosebire de Grecia, guvernul argentinian a mentinut subventii consistente in domeniul energiei si la unele produse alimentare pentru a evita nemultumirea publica.

Argentina poate preda o lectie importanta Greciei si anume, pericolul fatalismului.

"O multime de oameni spuneau ca Argentina nu-si va mai reveni, ca peso nu-si va mai recastiga valoarea si ca aceasta tara este blestemata. Iata ca nimic din toate aceste lucruri nu s-au intamplat", subliniaza analistii internationali, potrivit New York Times.