Necazurile Europei de Est: Cum sa opresti stricaciunea

Miercuri, 03 Decembrie 2008, ora 10:53
1140 citiri
Necazurile Europei de Est: Cum sa opresti stricaciunea

Simple stiri saptamanale in Europa de Est: dupa dezmintiri vehemente, Letonia incepe negocierile cu FMI; Bulgaria pierde 220 de milioane de euro sub forma de plati promise de UE, din cauza esecului de a combate coruptia; BERD isi reduce previziunea de crestere pentru regiune la jumatate. Dar vestea buna este ca ingrijorarile privind o uriasa dezagregare, care sa se intinda de la Baltica la Marea Neagra, par acum exagerate.

Cel mai probabil rezultat este o perioada de cativa ani de crestere scazuta sau deloc, cu dificultati mai mari in tarile care au cele mai zdruncinate sisteme financiare si cele mai mari dezechilibre.

Lumea exterioara (adica FMI, UE si BCE) este gata sa acorde ajutor la nevoie si - mai folositor - chiar inainte ca pietele sa fie lovite. BCE a deschis o linie de credit de 10 miliarde de euro pentru Polonia, care si-a vazut valuta, zlotul, scazand accentuat in noiembrie.

Banca centrala a Ungariei a reusit chiar sa-si reduca cu jumatate de punct rata dobanzii, de la nivelul de 11,5% stabilit in octombrie in cadrul acordului de asistenta internationala de 25 de miliarde de dolari. Iar bancile straine si-au sustinut sucursalele din tarile foste comuniste.

Creditele lor riscante au fost cele care au inflamat baloanele imobiliare, acum dezumflate, si au finantat totodata uriasele deficite de cont curent in locuri precum Letonia si Bulgaria.

Cele mai mari ingrijorari se concentreaza acum asupra Bulgariei si Romaniei, cei mai saraci si prost guvernati noi membri ai UE. Bulgarii au mainile legate de consiliul valutar care leaga leva in mod rigid de euro.

Aceasta exclude devalorizarea pentru restabilirea competitivitatii, ceea ce provoaca preocupari in conditiile limitarii exporturilor. De asemenea, anuleaza un potential tampon, deoarece banca centrala nu poate ajusta ratele dobanzii. Deficitul de cont curent de un sfert din PIB pare alarmant.

Dar cel putin pozitia fiscala a Bulgariei este puternica. Statul are o datorie externa mica si detine un surplus bugetar. Aceasta ar trebui sa-i permita sa sporeasca cheltuielile publice, in situatia incetinirii economiei. Poate totodata sa imprumute in strainatate (desi autoritatile spun ca nu intentioneaza sa abordeze FMI).

Pierderea unor fonduri de la UE este stanjenitoare, dar Bulgaria tot urmeaza sa primeasca 11 miliarde de euro pana in 2013. Banca Oriens bazata in Ungaria, specializata in regiunea balcanica, apreciaza ca anul viitor cresterea va fi de 2,3% - scazuta, dar nu groaznica.

Romania are un deficit de cont curent de numai 14% din PIB; moneda cu rata flotanta ii confera un plus de flexibilitate; si este mai putin dependenta de exporturi catre zona euro, decat Bulgaria.

Dar s-ar putea sa aiba o aterizare mai dura. Oriens previzioneaza o crestere a PIB de numai 0,9% anul viitor. Sistemul ei bancar este mai putin profitabil decat al Bulgariei. Desi este majoritar detinut de straini, pare mai nesigur; ratele interbancare aproape s-au dublat anul acesta, la 15%. Rezervele straine sunt deficitare si FMI crede ca moneda sa, leul, ar putea fi supraevaluata cu 19%.

Datorita cheltuielilor populiste din campania pentru alegerile parlamentare, deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,9% din PIB la sfarsitul anului. Aceasta nu este mult dupa unele standarde, dar tot ar putea reduce disponibilitatea outsiderilor de a furniza mai mult numerar.

Orice coalitie ar rezulta in urma scrutinului, pana la o reforma serioasa este un drum lung. Si politica din Bulgaria este problematica. Legaturile politicienilor cu crima organizata raman scandaloase; principalul partid populist pare a da vina pe minoritatea turca a tarii pe masura ce economia incetineste.

Poate ca a fost evitata dezagregarea, dar pentru Balcanii de est perioada ce va urma tot va fi intunecata. (THE ECONOMIST, Marea Britanie)