Unele consideratii asupra crizei economice

Vineri, 09 Aprilie 2010, ora 11:30
5375 citiri
Unele consideratii asupra crizei economice

Pe plan mondial, criza economica s-a declansat cu putere in Statele Unite inca din prima parte a anului 2008 si s-a extins cu repeziciune, ca urmare a globalizarii. Cunoscand consecintele globalizarii, multe din statele europene au actionat preventiv pentru diminuarea efectelor crizei care se prefigura. In acest timp, oficialii de la Bucuresti si-au afirmat in mai multe randuri scepticismul in ce priveste extinderea crizei si la noi. Unii au afirmat ca, chiar daca Romania va intra sub incidenta crizei, efectele vor fi slabe si ca va fi tinuta sub control.

Contractia P.I.B.-ului in 2009 a fost de cca. 8% in conditiile in care in economiile Europei Centrale si de Est, luate impreuna, contractia a fost de numai 4,3 %, iar la nivel mondial de doar 1,1%.

La situatia din Romania a contribuit in oarecare masura si intarzierea cu care s-a actionat pentru diminuarea efectelor crizei.

Potrivit Institutului National de Statistica, in perioada ianuarie - decembrie 2009 exporturile au scazut cu 13,9% iar importurile cu 21,8%, fata de aceeasi perioada din 2008, la valori exprimate in euro.

In octombrie 2009, leul a inregistrat cea mai ampla depreciere din acel an in raport cu euro, in principal din cauza accentuarii instabilitatii politice interne, a votului de neincredere acordat de parlament guvernului si a diminuarii ratingului de tara.

Acordul incheiat cu FMI ca masura de contracarare a efectelor crizei nu a avut, cel putin in 2009, rezultate pozitive pentru ca o parte substantiala din imprumuturile incasate nu au fost dirijate pentru revigorarea economiei.

In aceste conditii, deficitul bugetar continua sa ramana ridicat si la inceputul anului 2010 (cca. 7,5%).

Rata somajului si-a continuat cresterea in ianuarie 2010. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in prima luna a anului curent existau 740 mii someri, in crestere fata de luna anterioara cu 31,6 mii.

In procente, inflatia a crescut in ianuarie a.c. cu 1,68%, fata de 0,3% in decembrie 2008. Si preturile de consum au fost superioare in ianuarie fata de luna anterioara: la marfuri alimentare cu 0,1%, dar la marfuri nealimentare cu 10,25%, iar la servicii cu 3,85%.

O influenta negativa asupra mediului de afaceri si investitiilor straine o are situatia actuala a infrastructurii din Romania.

Conform raportului privind competitivitatea lansat de Grupul de Economie Aplicata, Romania ocupa locul 105 la infrastructura - in scadere cu 5 pozitii, fiind pe ultimul loc in UE.

La capitolul calitatea drumurilor, Romania este chiar pe locul 126 din 131 de tari, in urma unor tari ca Zimbabwe (locul 88) sau Burkina Faso (locul 104) si cu mult in urma vecinilor nostri: Ungaria (locul 57), Bulgaria (locul 95) sau Polonia (locul 96). Mentionam ca Germania si Franta se pozitioneaza pe primele doua locuri din acest clasament.

Sectorul privat - secatuit de costurile crizei economice

In aceste conditii specialistii in economie avertizeaza ca daca factorii de raspundere din economie nu intervin cu masuri urgente si eficiente pentru stimularea cresterii economice, ne asteapta stagflatia (situatia in care inflatia, recesiunea economica si somajul actioneaza combinat), situatie in care se va intarzia mult iesirea tarii din criza economica.

In prezent, costurile crizei economice sunt suportate, in cea mai mare parte de sectorul privat.

Unele companii, in vederea asigurarii unui minim cash-flow care sa le permita continuarea afacerilor, prefera sa-si amane plata unor datorii catre stat, chiar daca trebuie sa plateasca penalizari exagerate.

Cel putin din acest punct de vedere statul reprezinta pentru acesti datornici cel mai mare camatar.

Paradoxul Romaniei: statul actioneaza pentru companiile datornice ca cel mai mare camatar

Pentru ca inflatia sa nu erodeze veniturile bugetare, toate tarile europene practica o penalizare in cazurile de intarziere a platilor, dar nici una dintre ele nu are o penalizare de 10 ori peste nivelul inflatiei, ca tara noastra (0,1% pe zi de intarziere, care corespunde penalizarii de 36,5% pe an).

De exemplu, in Germania nivelul dobanzii penalizatoare (caci de fapt penalizarea este o dobanda pe care o incaseaza statul) este de 12%, in Franta de 14,8%, in Letonia, unde inflatia este de 15%, nivelul penalitatilor este de 18,25%.

In situatia inversa, cand statul trebuie sa restituie sau sa achite unele datorii catre firme private, la nivelul economiei nationale se inregistreaza plati amanate de stat de ordinul miliardelor de lei. Cel mai elocvent exemplu il constituie restituirea TVA.

Este adevarat ca cele mai multe din firmele care au de incasat sume de bani de la stat nu au solicitat penalizari.

Din sondaje rezulta ca de regula nu se solicita penalizari pentru a evita eventuale repercusiuni ulterioare din partea organelor fiscale.

Potrivit unui studiu efectuat de o firma de consultanta, solutionarea platilor datorate de stat firmelor s-a facut intre 3 si 6 luni de la termenul de 45 zile prevazut de lege, iar in unele cazuri chiar la mai mult de un an.
  
Premiza iesirii din criza: masurile de stimulare a mediului de afaceri

Cu unele intarzieri, oficialitatile au luat, totusi, o serie de masuri in acest sens. De exemplu, prin bugetul pe 2009 s-a prevazut alocarea pentru investitii a unui procent de 20% din cheltuielile bugetare. Numai ca dupa 6 luni cheltuielile efectuate pentru investitii reprezentau numai 33% din program.

Printre alte masuri amintim:

-    achitarea cu celeritate catre agentii economici a datoriilor administratiei centrale (facturi restante, lucrari receptionate si nefacturate), dar nu si a datoriilor administratiei locale;
-    amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economico-financiara;
-    compensarea TVA de platit cu cel de incasat;
-    scutirea de impozitare a dividendelor reinvestite;
-    capitalizarea Eximbank si a CEC Bank pentru cresterea fondurilor de creditare etc.

Consideram ca in ceea ce priveste stimularea dezvoltarii sectorului IMM s-a facut foarte putin. Comisia Europeana recunoaste rolul fundamental al IMM-urilor in economia statelor, acestea reprezentand esalonul cel mai numeros, cu un rol esential in iesirea din criza si relansarea economiei. De aceea trebuie sa i se acorde atentia cuvenita.

In tara noastra, IMM-urile genereaza cea mai mare parte din PIB-ul tarii (aproximativ 70%), asigurand in acelasi timp si locuri de munca.

In cadrul masurilor de revigorare a economiei romanesti, oficialitatile trebuie sa aiba in vedere si sa actioneze pentru stimularea activa a exportului. In aceasta etapa iesirea din criza se poate face indeosebi pe baza locomotivei economice a exporturilor.

Cresterea consumului intern, ca masura de stimulare a economiei, nu poate, in prezent, sa fie sustinuta nici de productie si nici de puterea de cumparare a populatiei, care, conform statisticilor, s-au redus substantial.

Rodica Luiza Grigorescu, Secretar General al CCIR

"Together for your business" este o sectiune sustinuta editorial de Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Încă o veste proastă pentru economia României: Economia germană va stagna în 2024!
Economia Germaniei va stagna în 2024, potrivit ultimelor prognoze realizate de cele mai importante institute economice germane. Estimările privind evoluția PIB în Germania au fost revizuite...
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Își încalcă Lagarde mandatul? Șefa BCE, val de critici cu privire la declarațiile legate de tranziția verde a economiei
Ultima postare publică făcută de Christine Lagarde pe rețelele sociale a declanșat un nou val de comentarii critice din partea europenilor. Lagarde este acuzată că face declarații care...
#acrod, #criza, #economie, #euro, #fmi , #stiri FMI