Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

INTERVIU. Eugen Teodorovici: "Beneficiarii de fonduri europene nu vor mai depune aceeasi hartie de doua ori"

INTERVIU. Eugen Teodorovici: "Beneficiarii de fonduri europene nu vor mai depune aceeasi hartie de doua ori"


Ministerul Fondurilor Europene Eugen Teodorovici explica, intr-un interviu acordat Business24, masurile pe care le are in vedere pentru fluidizarea sistemului de accesare a finantarii nerambursabile. Se iau in considerare inclusiv responsabilizarea bancilor in procesul de evaluare si angajarea unor experti din privat.

"Acum, din pacate, avem unul dintre cele mai stufoase sisteme pe fonduri europene din Europa. Vreau sa eliminam toate etapele inutile din intregul proces de absorbtie a fondurilor europene, adica din momentul in care este depus un proiect si pana cand ajung banii la beneficiar", a declarat Teodorovici.

Blocarea POSDRU si intarzierile de plata au "ucis" o parte din proiectele care depindeau de aceasta finantare, au inchis organizatii, iar angajatii si-au pierdut locurile de munca. A realizat Ministerul Fondurilor Europene un bilant al pierderilor din economie?

Ministerul Fondurilor Europene nu a realizat un astfel de studiu, dar este clar ca, din pacate, pentru multi beneficiari efectele au fost negative. Acest lucru s-a intamplat din cauza problemelor aparute in gestionarea fondurilor europene in perioada 2009-2011. In prezent, eforturile mele si ale Ministerului Fondurilor Europene, dar si toate resursele disponibile, se concentreaza in directia implementarii acelor masuri care vor duce la cresterea ratei de absorbtie.

Vom avea insa anumite estimari care vor cuantifica, intr-o oarecare masura, pagubele pe care le-a generat blocarea POS DRU deoarece aceste cifre vor fundamenta unele dintre masurile viitoare pentru a asigura in continaure o derulare cat mai buna a acestui program. Insa, asa cum stiti, Comisia Europeana a reluat platile pe POS DRU in luna februarie a acestui an, iar de atunci si pana la inceputul acestei saptamani prin acest program au intrat in tara aproape 260 milioane de euro. Ca urmare a rambursarii acestei sume de catre Comisie, rata de absorbtie la nivelul acestui program aproape s-a dublat, ajungand in prezent la peste 15%.

DESPRE MASURILE DE FLUIDIZARE A CIRCUITULUI BANILOR

Ce masuri aveti in plan pentru evitarea, pe viitor, a sincopelor in finantarea proiectelor?

In primul rand, pentru a evita sincopele in finantarea proiectelor Guvernul Romaniei a aprobat in ultimele luni contractarea de imprumuturi de la Trezoreria Statului care au asigurat resursele necesare pentru plata beneficiarilor, fapt care a avut efecte pozitive pentru acestia, dar si pentru angajatii si partenerii lor de afaceri. Pana in prezent valoarea acestor imprumuturi este de peste trei miliarde de lei, bani care vor fi rambursati Romaniei de catre Comisia Europeana. Aceasta deoarece sumele achitate beneficiarilor se transforma in declaratii de plata transmise Comisiei, iar ulterior aceste fonduri sunt rambursate Romaniei. Vom continua sa asiguram fonduri pentru plata beneficiarilor, acest mecanism accelerand totodata si rata de absorbtie.

In paralel, avem in vedere si alte masuri care vor avea efecte pozitive pentru toti cei implicati in utilizarea de fonduri europene. Pregatim implementarea mecanismului de decontare a facturilor emise de furnizorii tuturor beneficiarilor de fonduri europene, indiferent de programul prin intermediul caruia au fost contractate. Si in aceasta situatie, sumele vor fi asigurate din Trezoreria Statului. Acest mecanism se aplica de putin timp pentru beneficiarii publici - primariile si agentiile de dezvoltare intercomunitara.

De asemenea, intentionam sa facem realocari temporare de lichiditati in cadrul programelor operationale pentru a putea utiliza rapid orice leu disponibil: nu are sens sa tinem banii blocati in cadrul unui program operational daca nu avem de platit cereri pe acel program si, in acelasi timp, beneficiarii de fonduri contractate prin intermediul altor programe sa astepte luni de zile pentru a-si incasa banii. Tot din cauza neoptimizarii modului in care sunt utilizate resursele disponibile avem o alta problema in prezent: unele cereri de rambursare sunt platite partial, situatie in care sumele achitate nu pot fi cerute Comisiei Europene pentru a fi rambursate. Si aceasta problema va fi rezolvata prin realocarea sumelor disponibile in cadrul programelor, pentru plata integrala a fiecarei facturi - de exemplu TVA, fonduri UE si cofinantare nationala.

Din punctul dumneavoastra de vedere, care este explicatia ratei mici de absorbtie a fondurilor europene, de pana acum?

Sunt mai multi factori care in trecut au tinut rata de absorbtie la fondurilor europene la un nivel extrem de redus - au franat atragerea de fonduri europene. Printre acestia se numara capacitatea administrativa scazuta, o lipsa de viziune, o centralizare excesiva a unor activitati, lipsa asumarii raspunderii atat la nivel executiv cat si la nivel de conducere, lansarea cu intarziere a achizitiilor publice in cazul marilor proiecte, eventual si unele orgolii.

Incepand cu primavara anului trecut Guvernul Romaniei a luat o serie de masuri concrete pentru cresterea ratei de absorbtie. Primele efecte se vad deja, urmand ca in perioada urmatoare sa se inregistreze o accelerare a gradului de absorbtie.

DESPRE REDUCEREA BIROCRATIEI

Aplicantii la fonduri europene acuza exces de birocratie, atat pentru intocmirea proiectelor, cat si in derularea lor. Ce masuri concrete aveti in plan pentru eliminarea acestor dificultati?

Unul dintre obiectivele mele este debirocratizarea sistemului si, din acest punct de vedere, solutia consta in simplificarea la maximum a sistemului. Acum, din pacate, avem unul dintre cele mai stufoase sisteme pe fonduri europene din Europa. Vreau sa eliminam toate etapele inutile din intregul proces de absorbtie a fondurilor europene, adica din momentul in care este depus un proiect si pana cand ajung banii la beneficiar.

In primul rand, vreau ca beneficiarii sa nu mai depuna aceeasi hartie de mai multe ori, masura care va degreva de activitati inutile atat beneficiarii cat si angajatii statului implicati in sistem. O alta masura extrem de importanta din punct de vedere al simplificarii va fi implicarea bancilor in activitatea de evaluare a proiectelor: vrem ca din momentul sa care banca a spus ca un proiect este eligibil acesta sa intre imediat in circuit pentru a obtine finantarea din fonduri europene fara a mai sta prin sertarele unui functionar public cateva luni sau chiar doi ani, asa cum s-a intamplat in trecut.

Totodata, vrem sa eliminam toate procesele care se dubleaza sau se suprapun pentru ca sistemul sa devina eficient si sa prinda viteza in utilizarea fondurilor europene. In perioada imediat urmatoare vom selecta experti din mediul privat care vor evalua proiectele care au zacut prin sertarele functionarilor publici si vor verifica cererile de rambursare, astfel incat in cel mai scurt timp sa nu mai existe intarzieri pe aceste doua paliere.

Care sunt impedimentele pe care dumneavoastra le resimtiti cel mai mult in procesul de reformare a sistemului de fonduri europene?

Cel mai mare impediment este dat de inertia sistemului, care persista si din acest motiv unele procese se deruleaza in continuare greoi. Evident, sistemul este rezistent la schimbare si se opune reformei.

O alta problema la fel de importanta este ca sistemul nu este orientat catre obtinerea de rezultate. Din aceste motive, zi de zi ma lupt pentru a schimba sistemul, pentru a schimba mentalitatea oamenilor: eu ma lupt ca in acest an Romania sa nu piarda niciun euro din cele 6,5 miliarde de euro pentru care exista riscul de dezangajare automata si vreau ca fiecare om din sistem sa lupte alaturi de mine pentru atingerea acestui obiectiv.

Guvernul pregateste lista prioritatilor de utilizare a fondurilor europene pentru exercitiul bugetar 2014-2020. Care sunt domeniile care ar trebui sa obtina cea mai mare finantare, in perspectiva dumneavoastra?

Inainte de toate este fundamental pentru Romania sa finanteze acele sectoare de activitate care au potential de dezvoltare economica si care pot genera valoare adaugata pentru tara noastra in comparatie cu celelalte state membre. Cu alte cuvinte, pentru perioada 2014-2020 esential este sa avem o viziune integrata si sa stabilim o utilizare cat mai eficienta a fondurilor europene care sa sustina devoltarea Romaniei.

Probabil ca domeniile care la nivelul intregii tari ar trebuie sa primeasca o finantare consistenta sunt transporturile, mediul, proiectele regionale, mediul privat, dar si proiectele care vizeaza imbunatatirea capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si politici mai bune privind incluziunea sociala si educatia, promovarea competitivitatii economice si a dezvoltarii locale, optimizarea utilizarii si protejarii resurselor si activelor naturale, modernizarea si consolidarea administratiei si a sistemului judiciar.

Cum explicati faptul ca Guvernul a preferat sa dezvolte cu imprumuturi proiecte de infrastructura eligibile in cadrul POS Transport?

Explicatia este simpla: lipsa de viziune. Au existat insa proiecte sustinute din mai multe surse: cofinantare de la buget si finantare in principal din fonduri BEI, BERD sau din fonduri europene. Aceasta in conditiile in care nevoile de finatare ale Romaniei sunt uriase.

Comisia Europeana a acceptat propunerea de finantare a metroului Drumul Taberei si a autostrazii Sebes-Turda. Ce alte proiecte de infrastructura aflate in derulare doriti sa adaugati pe lista proiectelor finantate cu fonduri UE?

Am solicitat Comisiei Europene unele modificari la nivelul Programului Operational Sectorial Transport, iar Comisia a acceptat ca in aceasta perioada de programare sa fie finantate cele doua obiective. In paralel, vrem ca sumele cheltuite cu proiectele de infrastructura care au fost finantate din fonduri BEI, BERD sau de la bugetul de stat sa fie rambursate din fonduri europene, prin intermediul Programului Operational Sectorial Transport.

Potrivit primei evaluari, cheltuielile care au fost deja efectuate si cele care urmeaza sa fie facute pana la sfarsitul acestui an cu investitiile din sectorul rutier insumeaza 1,9 miliarde de euro. Autoritatile romane vor definitiva in cursul acestui an, in colaborare cu reprezentantii Comisiei, lista cu proiectele care pot fi finantate din fonduri UE in cursul acestui an pentru a putea solicita cat mai repede rambursarea sumelor eligibile.

REORGANIZAREA PROGRAMELOR OPERATIONALE

Ati declarat ca doriti sa reduceti numarul de programe pentru o mai buna prioritizare a banilor. Care sunt programele care vor functiona in viitor?

Reducerea numarului de programe operationale prin care Romania va atrage banii europeni in perioada de programare 2014-2020 reprezinta in fapt continuarea masurilor de eficientizare a sistemului. Potrivit schitei pe care lucram in prezent pentru atragerea fondurilor structurale vor fi patru programe operationale sectoriale in subordinea Minsiterului Fondurilor Europene: Infrastructura mare, Competitivitate, Fond Social si Asistenta Tehnica.

In acelasi timp, in subordinea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice vor fi doua programe operationale: Regional si Capacitate Administrativa. In acelasi timp, Ministerul Agriculturii va avea in subordine doua programe si platile directe. Arhitectura programelor operationale pentru 2014-2020 a fost deja trimisa Comisiei Europene si va fi descrisa si in Acordul de Parteneriat pe care il vom transmite Comisiei la momentul in care vom transmite Acordul de Parteneriat pentru viitoarea perioada de programare.

Cum comentati sistemul din Polonia, in care exista programe dedicate fiecarei regiuni de dezvoltare?

Modelul polonez s-a dovedit a fi unul de succes si tocmai din acest motiv in prezent analizam posibilitatea de a avea un program operational dedicat fiecarei regiuni. Insa, ca in cazul oricarui model, cel polonez nu poate fi copiat ca atare, ci trebuie adaptat la realitatile si la specificitatile Romaniei.

In viziunea dumneavoastra, cum ar trebui sa se reorganizeze sistemul fondurilor europene, in contextul regionalizarii Romaniei?

Este evident ca prin delegarea acestor atributii la nivel de regiune vor fi mult mai usor de implementat proiectele, dar si mai usor de verificat la fata locului. Totodata, pentru o implementare eficienta a fondurilor este necesara stabilirea unui sistem de coordonare a politicilor de dezvoltare regionala in concordanta cu strategia de competitivitate la nivel national.

Ati declarat recent ca va mentineti obiectivul atingerii unei rate de absorbtie de 50% in acest an. In contextul in care la finalul lunii aprilie rata se ridica la 13,43%, pe ce anume va bazati in atingerea acestei tinte?

Masurile implementate si cele in curs de implementare in scopul simplificarii si eficientizarii sistemului vor avea efecte in cascada si vor duce la cresterea accelerata a ratei de absorbtie a fondurilor europene. Pe masura ce sistemul va fi simplificat va deveni si mai eficient, iar procesul de absorbtie a fondurilor europene va avea o viteza din ce in ce mai mare.

In ultimele luni, prioritatea noastra a fost sa procesam mult mai repede cererile de rambursare si sa platim beneficiarii. Aceasta abordare ne permite sa expediem rapid si declaratiile de cheltuieli catre Comisia Europeana astfel incat sumele rambursate de CE sa intre cat mai repede in tara.

Mai pregatim si alte masuri precum supracontractarea la nivel de program. Astfel, vom optimiza sansele de a atrage fiecare euro alocat Romaniei in actuala perioada de programare. La fel de important, in perioada imediat vom lansa urmatoare cereri de proiecte, adica vor putea fi depuse noi proiecte pentru a fi finantate.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2816 ori