Bucurestiul isi spala apele uzate cu o investitie de o jumatate de miliard de dolari

Romania si Uniunea Europeana vor investi mai mult de jumatate de miliard de dolari (416,5 milioane de euro) pentru modernizarea infrastructurii apelor uzate din Bucuresti si din orasele din apropiere, pana in 2020.

Uniunea Europeana a aprobat, recent, investitia de 130 de milioane de euro din Fondul de coeziune pentru statia de epurare a apei din Glina, prima etapa dintr-un proiect mai amplu, care vizeaza investitii in infrastructura pentru apele uzate din Bucuresti si 11 dintre zonele invecinate Capitalei, din judetul Ilfov, arata Bloomberg.

Vedere de ansamblu a statiei de la Glina. Sursa foto: Apa Nova Bucuresti

In prima faza a proiectului va fi extinsa uzina de tratare a apelor uzate de la Glina, va fi construit un incinerator de reziduuri, vor fi reabilitate canalele colectoare, se va realiza un sistem de drenare a Dambovitei si vor fi reabilitate canalele de scurgere ale lacurilor Titan, Carol si Tineretului, arata un comunicat oficial al Uniunii Europene.

De asemenea, proiectul pentru care Uniunea Europeana a dat unda verde contribuie la finalizarea celei de-a doua etape din programul de reabilitare a statiei de epurare de la Glina, care va avea ca rezultat tratarea apelor reziduale in proporite de 100%, asa cum spunea coordonatorul activitatii de reabilitare de la Glina, Sanda Trasculescu.

Investitie salutata de ecologisti

Atat Alexandru Bara, project manager in cadrul Green Report, cat si liderul Partidului Verde, Remus Cernea, au salutat aprobarea proiectului de catre Uniunea Europeana.

"Orice investitie este bine venita, pentru ca apele uzate nu trebuie sa ajunga in sol sau in subsol. Mai ales ca, pe viitor, apa va deveni o resursa din ce in ce mai valoroasa, care trebuie exploatata eficient", spune reprezentantul Green Report, pentru Business24.

Remus Cernea, liderul Partidului Verde

La randul sau, Remus Cernea confirma importanta investitiei si remarca succesul unui proiect realizat prin absorbtia fondurilor europene. "Va impulsiona activitatea economica din zona si reprezinta un pas inainte, mai ales ca nivelul poluarii din ape a crescut foarte mult in ultima perioada", spune liderul partidului Verde, pentru Business24.

Remus Cernea observa ca Bucurestiul avea nevoie de o statie de epurare, iar investitia in modernizarea statiei de la Glina este binevenita, mai ales ca localitatea a devenit celebra printr-o asociere mai putin magulitoare si anume cu gropa de gunoi din zona. De asemenea, in opinia sa, Guvernul, cu "putina vointa politica" ar putea folosi mai bine potentialul deseurilor pe care sa il monetizeze. De exemplu, gropile de gunoi ar putea fi transformate in adevarate surse de energie, iar o taxa pe deseuri ar putea incuraja reciclarea, sustine Remus Cernea.

Glina a fost preluata de Apa Nova in 2000

Statia de epurare a apei de la Glina a fost preluata de catre Apa Nova Bucuresti, filiala din Romania a companiei Veolia Eau (divizia de apa a Grupului Veolia Environnement), in 11 iulie 2011.

Apa Nova, companie cu o cifra de afaceri de 112.600.000 milioane de euro in 2011, a facut in 11 ani investitii totale de 250.000.000 milioane de euro si este, din 2000, timp de 25 de ani, concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare din Bucuresti. In iulie 2011 Apa Nova Bucuresti a finalizat reabilitarea Statiei de Epurare Glina.

Un proiect bun si pentru mediul de afaceri

Comisarul european Johannes Hahn

Investitia in statia de epurare a apei de la Glina va creste atractivitatea economica a zonei pentru afaceri si companii, spune comisarul european pentru politica regionala, Johannes Hahn, mentionand si aspectul social al proiectului. Viata a peste doua milioane de locuitori din jurul Bucurestiului se va imbunatati, datorita calitatii crescute a apei din raul Dambovita, declara oficialul european.

Edilul sef al Capitalei

Avantajele proiectului au fost subliniate si de primarul Capitalei, Sorin Oprescu. "Beneficiile proiectului sunt evidente asupra imbunatatirii calitatii mediului, refacerea ecosistemului pe un areal mare - ceea ce da si o importanta la dimensiune nationala a obiectivului, asupra calitatii vietii. Totodata, proiectul contribuie si la responsabilizarea marelui public asupra efectelor poluarii prin apele uzate si a pericolului de afectare a calitatii mediului inconjurator."

500 de tone de namol zilnic

Finalizarea intregii statii de la Glina este programata pentru 2015, dar o problema sensibila, atat din punct de vedere financiar cat si din perspectiva protejarii mediului, ramane cantitatea considerabila de namol, rezultata din epurarea apei uzate.

Cum functioneaza statia de epurare a apei de la Glina

Conform estimarilor, zilnic vor rezulta aproximativ 500 de tone de namol.

Desi unii specialisti ar pleda pentru utilizarea noroiului in activitati agricole, ca ingrasamant, Alexandru Bara, project manager in cadrul Green Report, aminteste ca statele europene care au aplicat aceasta masura au esuat, pentru ca pentru ca metalele grele din compozitia acestuia au fost transferate in sol.

Un proiect mai vechi, readus in actualitate

Statia de epurare de la Glina. Sursa foto: Sorinoprescu.ro

In 2004, Comisia Europeana si Guvernul Romaniei au decis sa participe la co-finantarea proiectului semnand un memorandum de finantare pentru reabilitarea Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti - Faza 1.

Vedere de ansamblu a statiei de la Glina. Sursa foto: Apa Nova Bucuresti

Initial proiectul a fost impartit de primaria Capitalei in doua etape, care ar fi trebuit sa se desfasoare in intervalul 2004-2011 (Etapa I) si 2012 - 2015 (Etapa II). Prima etapa presupunea o investitie estimata de 108 milioane de euro, in timp ce investitiile necesare pentru a faza a doua erau estimate la 350 de milioane de euro.

Vedere de ansamblu a statiei de la Glina. Sursa foto: Apa Nova Bucuresti

Uniunea Europeana are o contributie de 65% din valoarea proiectului, Banca Europeana pentru Investitii asigura 27% din finantare (25 de milioane de euro), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare contribuie cu 11% (10 milioane de euro), in timp ce Guvernul Romaniei asigura 3% (aproximativ trei milioane de euro).

Dambovita, "un rau mort"

Bucurestiul este cunoscut ca singura capitala europeana care nu-si epureaza apele reziduale. Datele Administratiei Nationale "Apele Romane" citate de Green Report, arata ca in 2007 a fost evacuat in Dambovita un volum de circa 370.000 metri cubi de ape uzate in care au fost identificate peste 25.000 de tone de sulfati, o tona de cianuri si 500 de tone de detergenti.

Fostul viceprimar al Capitalei, Razvan Murgeanu, spunea anul trecut ca Dambovita este un rau mort, iar durata medie de refacere a circuitului trofic este de circa 25 de ani.

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile

Android 15 promite să transforme modul în care utilizatorii ascultă muzica la căști sau boxe portabile, prin introducerea unei caracteristici îmbunătățite de „partajare audio”....

Apple Music, Apple TV și Apple Devices, disponibile și pe Windows

Apple a lansat oficial trei aplicații dedicate pentru utilizatorii de Windows: Apple Music, Apple TV și Apple Devices. Actualizarea face parte din eforturilor companiei de a se distanța de...