Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Fonduri europene: Leonard Orban explica de ce Romania are probleme cu absorbtia

Fonduri europene: Leonard Orban explica de ce Romania are probleme cu absorbtia


Evitarea unei noi crize politice in Romania este cel mai important lucru pentru Comisia Europeana cu privire la tara noastra, iar problema cea mai mare a Romaniei in absorbtia fondurilor este capacitatea administrativa, a declarat Leonard Orban, Ministrul Afacerilor Europene, aflat la final de mandat.

Fost comisar european pentru multilingvism, Orban a vorbit despre procesul de absorbtie a fondurilor europene si dificultatile din acest domeniu, despre sugestiile pe care i le-a facut premierului desemnat, Victor Ponta, pentru viitoarea structura de atragere a banilor comunitari, dar si despre modul in care CE vede Romania, intr-un interviu acordat Agerpres.

Ministrul Afacerilor Europene a atras atentia ca deciziile pe care noul Parlament le va lua privind incuviintarea urmaririi penale a unor parlamentari - fosti ministri sau in cazul numirii Avocatului Poporului vor cantari greu asupra raportului suplimentar al Comisiei Europene din Mecanismul de Cooperare si Verificare pe Justitie, asteptat in ianuarie 2013, si implicit asupra deciziei Consiliului JAI privind eventuala aderare a Romaniei la spatiul Schengen.

La inceputul mandatului, in septembrie 2011, v-ati fixat ca obiectiv cresterea ratei reale de absorbtie a fondurilor structurale de la 3,7%, cat era atunci, la 20% pana la finalul mandatului. La finele lunii noiembrie 2012, rambursarile de la Comisia Europeana se ridica undeva la 9,72%. Au mai crescut intre timp?

Rambursarile nu au crescut, dar cererile de rambursare transmise catre Comisia Europeana inregistreaza acum 12,6% si este evident ca, pana la sfarsitul acestui an, vor ajunge spre 15%. Sigur, nu e 20%, dar, avand in vedere dificultatile extraordinare prin care am trecut, in special in acest semestru, este un procent decent, uitandu-ne si la punctul de plecare, la efectele disfunctionalitatilor din perioada anterioara si la modul cum s-au rasfrant acestea asupra intregului proces de gestionare a fondurilor europene.

Avand in vedere problemele de la nivelul UE, ce sanse avem sa primim o parte din banii acestia pana la finalul anului?

Eu ma astept sa intre anumite sume, dar nu pot sa dau cifre exacte, pentru ca, desi s-a aprobat rectificarea bugetului UE pentru 2012, ramane de vazut cat va putea fi platit in acest an. Ma astept sa primim ceva pe Programul Operational de Mediu si pe Programul Operational Regional. Oricum, sumele aferente ratei de 12,6% vor fi rambursate integral in primul trimestru al anului 2013.

Domnule ministru, in noiembrie 2012 nu au mai fost absorbiti bani europeni pe fonduri structurale si de coeziune, nici macar pe programele care nu erau grevate de intreruperi sau presuspendari. De ce aceasta stagnare chiar si pe programe ca Programul Operational Asistenta Tehnica?

Pentru ca nu au fost transmise cereri de rambursare in perioada respectiva, dar oricum vorbim de programe implicand finantari foarte mici, care nu influenteaza aproape deloc procentul de absorbtie. Iar pentru programele unde au fost transmise in noiembrie cereri de rambursare nu au existat bani in bugetul Uniunii Europene.

Se tot vorbeste despre o chestiune destul de controversata. Am vazut analisti cu o oarecare reputatie, economisti care sustineau ca Romania a ajuns net contributor la bugetul UE, pentru ca am absorbit bani europeni mai putin decat platim...

Acestea sunt declaratii care nu au nicio legatura cu realitatea. Cifrele arata ca din 1 ianuarie 2007 si pana in 30 noiembrie 2012 au intrat mai mult cu 7,4 miliarde de euro decat am contribuit noi la bugetul Uniunii Europene. Mai precis, cifrele sunt: intrari de la UE de 14,9 miliarde de euro si contributie a Romaniei la bugetul UE de 7,5 miliarde de euro.

Sigur ca a fost o perioada foarte complicata, pentru ca, din 1 iulie 2012, practic nu au mai fost intrari pe zona de coeziune in bugetul Romaniei, venind de la bugetul UE, dar, chiar si in conditiile dificultatilor majore pe care le-am avut in acest semestru, suntem intr-o pozitie de beneficiar net importanta.

Cei 14,9 miliarde de euro, sa-i detaliem pe componente: sunt fonduri structurale si de coeziune, platile directe...

In agricultura, sunt fondurile de dezvoltare rurala, sunt reprezentate de facilitatea cash-flow, care a functionat in special in primii ani de la momentul aderarii, sunt pe facilitatea Schengen - o contributie importanta - si mai sunt prefinantarile pentru politica de coeziune, care s-au ridicat la peste doua miliarde de euro.

Din aceste prefinantari, la sfarsitul exercitiului financiar al UE, daca noi nu avem un procent ridicat al rambursarilor europene, prefinantarile corespunzatoare ne vor fi retrase...

Prefinantarile sunt bani dati dinainte, din anvelopa totala destinata Romaniei, care este de 19,6 miliarde de euro (fonduri structurale si de coeziune - n.r.). Sigur ca, daca rata de absorbtie nu va fi 100%, anumite sume vor fi dezangajate, bineinteles ca asta se refera inclusiv la partea de prefinantare.

Avand in vedere experienta dumneavoastra de comisar european, de ministru al afacerilor europene, spuneti-ne, va rugam, de ce nu reusim sa absorbim bani europeni? Ce trebuie sa faca, pe de o parte, institutiile guvernamentale si, pe de alta parte, beneficiarii, pentru o mai buna rata de absorbtie?

Prima problema tine de capacitatea administrativa si aici este cea mai importanta prioritate pentru care va trebui sa se actioneze cat mai repede. Aici nu sunt multumit cu rezultatele pe care le-am obtinut.

Demersurile repetate, insistente, pe care le-am facut, atat in relatia cu autoritatile romane, in special cu Ministerul de Finante, precum si in relatia cu Uniunea Europeana au dat roade doar partial. Este evident ca trebuie sa crestem si numarul personalului, dar si ca angajatii trebuie platiti cu salarii mai ridicate.

Daca ne uitam la diferite programe, cea mai buna rata de absorbtie in momentul de fata este la Programul Operational Regional, de 25,6%, la Programul Operational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative - 24,63% si la Programul Operational de Asistenta Tehnica - 18,23%. Ce constatam? Ca ratele de absorbtie cele mai bune sunt pe zona unde sunt salariile cele mai bune si in care a existat experienta anterioara a utilizarii fondurilor de preaderare.

Ratele cele mai scazute sunt la Programul Operational de Crestere a Competitivitatii Economice (POSCCE) - 6,77%, la Programul Operational de Transport - 7,37%, la Programul Operational de Dezvoltare a Resurselor Umane - 11,8% si la Programul Operational de Mediu - 10,3%. Motivele ratei scazute de absorbtie tin si de personalul insuficient si de salarizarea scazuta pentru personalul care activeaza nu numai in autoritatile de management, precum si in organismele intermediare.

Sigur, salariile trebuie sa fie conditionate de performanta, de eficacitatea si eficienta cu care actioneaza si lucreaza personalul implicat. Dar, cu salarii scazute, fara criterii clare care sa recompenseze performanta si sa sanctioneze lipsa de performanta, in momentul de fata, suntem in situatia pe care o cunoastem.

A avut impact asupra absorbtiei fondurilor europene scaderea salariilor din sectorul bugetar cu 25%, din anul 2010?

Da. Nu a facut altceva decat sa antreneze o plecare si mai mare din sistem. S-au pierdut experti foarte buni, care s-au dus fie in mediul privat in Romania, fie lucreaza la Bruxelles sau in alte state membre. Deci, prima chestiune, capacitatea administrativa.

A doua problema tine de achizitiile publice. S-au facut progrese, dar nu a fost deloc simplu. Au fost aplicate foarte multe corectii si sunt beneficiari care castiga acum in instanta procese contra statului roman, contra autoritatilor care au aplicat corectiile. Din punctul de vedere al Comisiei Europene, lucrurile sunt foarte clare: acele sume implicate care reprezinta corectiile nu vor putea in nici un fel sa fie platite din bani europeni.

Deci, practic, inseamna ca banii vor trebui suportati cel mai probabil din buget. Dar asta ne arata cat de complicat a fost nu numai pentru beneficiari, dar si pentru autoritatile romane sa opereze corect. De ce castiga unii beneficiari? Pentru ca se duc cu hartii primite de la autoritatile romane in care li se dadea acceptul pentru masurile intreprinse si, ulterior, se constata ca masurile intreprinse nu erau corecte.

Practic, ne spuneti ca institutii ale autoritatii publice romanesti transmiteau beneficiarilor hartii pe care tot ele le negau ulterior?

Da. Ulterior, din septembrie 2011, cand a fost creat MAEur, a avut loc un proces masiv de invatare nu numai pentru beneficiari, dar, in primul rand, pentru autoritatile romane, nu numai ca sa respecte regulile comunitare, dar sa respecte modul de lucru comunitar, practica europeana.

Acest proces de invatare a fost valabil nu numai pentru autoritatile de management, organismele intermediare, dar inclusiv pentru institutiile de control din Romania. Aici vorbim despre Autoritatea de Audit (de la Curtea de Conturi - n.r.), dar si de alte institutii, fie ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice - n.r.), care este o institutie ce face parte acum din sistem, UCVAP (Unitatea Centrala pentru Verificarea Achizitiilor Publice - n.r).

Ramane o prioritate problema conflictului de interese, nu numai pe zona achizitiilor publice, dar, in general, in intregul proces al fondurilor comunitare. O a treia problema - dificultatile existente la nivelul beneficiarilor.

Ma refer nu numai la beneficiari privati, ci, in primul rand, la beneficiarii marilor proiecte de infrastructura. Daca ne uitam la faimoasa lista de 150 de proiecte prioritare, cu cateva exceptii, stadiul implementarii proiectelor nu este deloc avansat, se invarte undeva intre 5 si 15%, ceea ce ne arata ca dificultatile sunt in realizarea proiectelor, in implementarea marilor proiecte de infrastructura.

Aici vorbim de zona de transporturi, zona de mediu. Uitati-va la CFR, avem proiecte uriase, iar in ceea ce priveste cererile de rambursare aproape ca nu vin deloc. Uitati-va la zona de autostrazi; aici contractele au fost deja incheiate. Sigur, unele au fost reziliate.

Foarte putine cereri de rambursare vin si asta arata foarte clar ca problema nu este numai a autoritatilor, nu numai la sistemele de management si control, ci si in modul de realizare a proiectelor, de implementare a acestora - fie ca vorbim de autostrazi, retele de canalizare, faimosul internet cu banda larga.

Acestea sunt proiecte la care ritmul de implementare este extrem de lent si riscul major pentru Romania este ca aceste proiecte sa nu se termine pana la sfarsitul lui 2015. Acesta este riscul cel mai mare.

Ce ar insemna aceasta?

Asta inseamna ca nu conteaza ca ai 5% sau 95% din proiect, daca nu l-ai terminat pana la sfarsitul anului 2015, trebuie sa dai toti banii inapoi.

Ati pomenit programul pentru competitivitate economica, printre cele cu cea mai slaba absorbtie a fondurilor. Guvernul muta activitatea Organismului Intermediar de gestionare a fondurilor POS CCE pentru intreprinderile mici si mijlocii de la Ministerul Economiei catre agentiile de dezvoltare regionala, care sunt controlate de presedintii consiliilor judetene.

Ce va face sa credeti ca ADR-urile vor gestiona mai bine fondurile pentru IMM-uri, in conditiile in care autoritatile locale s-au facut practic vinovate in anul 2011 pentru blocarea unei axe prioritare a Programului Operational Regional?


La aceasta decizie ne-au condus disfunctionalitatile majore de la Organismul Intermediar pentru IMM-uri, disfunctionalitatile generale pentru POS CCE si cele care nu sunt legate doar de capacitatea administrativa, dar si anumite suspiciuni de frauda pe aceasta zona, o anumita implicare a unor persoane din cadrul structurii in tentative de a deturna banii comunitari.

Acestea sunt argumente solide care ne-au condus spre aceasta decizie. Haideti sa nu uitam ca la POR, in momentul de fata, axa respectiva este deblocata, nici nu a fost inclusa in scrisoarea de presuspendare trimisa pentru POR. ADR-urile si-au dovedit eficienta si putem spune ca in momentul de fata ele functioneaza optim si au capacitatea sa preia activitatea fara dificultati si fara obstacole care sa ingreuneze viata beneficiarilor. Credem ca este o optiune buna, sper ca va fi dusa pana la capat.

Domnule ministru, ati condus acest minister un an si patru luni, minister creat practic de dumneavoastra. In acest mandat, ati traversat trei guverne: Boc, Ungureanu, Ponta. Din perspectiva activitatii MAEur - fonduri europene, afaceri europene, relatia cu Bruxelles-ul - care au fost cele mai dificile momente?

Cam intreaga perioada a fost nu dificila, ci foarte dificila. Hai sa spunem, totusi, ca, probabil, momentul cel mai dificil a fost in acest semestru, cand consecintele problemelor existente pana catre finalul lui 2011 au avut efecte care au creat aceasta presuspendare si practic blocare a principalelor programe operationale.

Aceasta a creat dificultati foarte mari in functionarea acestor programe si dificultati in efectuarea de plati interne catre beneficiari, pentru ca aceasta perioada s-a suprapus cu cealalta perioada, privind incercarea de a iesi din procedura de deficit excesiv. Aceasta suprapunere intre o blocare a principalelor programe operationale si constrangerile bugetare legate de incadrarea in deficitul bugetar de 3% au reprezentat perioada cea mai grea.

Dar cred ca, in ciuda acestor dificultati, lucrurile, in momentul de fata, se indreapta intr-o directie buna. Probabil singurul program unde, in momentul de fata, nu pot sa spun ca am certitudini ca lucrurile vor functiona bine in continuare si se va evita suspendarea este POS CCE.

Pentru celelalte, mai devreme sau mai tarziu, lucrurile se vor redresa, programele vor reporni. Ne asteptam ca la POR sa fie in scurt timp o decizie favorabila, pentru programul de transport probabil in trimestrul I, undeva in ianuarie sau februarie, pentru POSDRU, in conditiile in care misiunea de audit de la sfarsitul lunii ianuarie - inceputul lunii februarie 2013 va consemna rezultate pozitive, lucrurile vor sta foarte bine.

Singura problema este, si nu pot in niciun fel sa va spun in momentul de fata, cum va evolua POS CCE. Cred ca dimensiunea schimbarilor va trebui sa fie similara cu cea de pe POSDRU. La POSDRU au fost niste schimbari uriase, care sunt greu digerabile inclusiv de unii dintre beneficiari.

In care dintre cele trei guverne ati putut lucrat cel mai bine?

Situatiile au fost distincte, provocarile au evoluat de la moment la moment. De exemplu, un lucru pe care l-am putut constata a fost exigenta din ce in ce mai sporita din partea Comisiei Europene, care a intervenit in cursul acestui an. De asemenea, am putut constata inclusiv o inasprire a mediului in care s-a desfasurat acest proces. Au fost extrem de multe provocari si foarte diferite.

In plan intern, vi s-au pus anumite piedici, ati simtit piedici din partea colegilor, a premierului?

Nu. Nu pot sa ma plang in niciun fel, dar competentele au fost limitate. De exemplu, la POSDRU, am spus din primele luni de cand am devenit ministru ca sunt probleme majore si ca sunt necesare schimbari importante la nivelul programului.

Din diferite motive, nu am avut posibilitatea de a influenta aceste schimbari direct, s-a tot sperat ca se poate merge inainte si pana la urma a venit momentul in care nu s-a mai putut merge decat cu o schimbare radicala; acel moment a fost reprezentat de misiunile de audit ale Comisiei Europene din aprilie - mai. Schimbarile de proceduri si de functionare a intregului program s-au petrecut in perioada actualului guvern.

Dumneavoastra nu ati avut parghii directe asupra autoritatilor de management...

Nu am avut si intotdeauna a trebuit sa procedez indirect. De exemplu, cazul Organismului Intermediar pentru IMM-uri, unde n-am putut sa iau eu decizia, ci, bineinteles, impreuna cu ministrul Economiei, domnul Chitoiu, i-am propus domnului prim-ministru si apoi s-a mers pe aceasta formula. Dar a necesitat timp, lucrurile s-au desfasurat mult mai lent decat mi-as fi dorit.

Potrivit variantelor de lucru, se contureaza crearea unui Minister al Fondurilor Europene in viitorul Guvern. Cum ar putea sa lucreze un astfel de minister inainte de 2014 si trecerea la un nou exercitiu financiar al Uniunii Europene?

Nu se poate inainte de 2014, dar anul 2013 trebuie sa fie anul de tranzitie catre formula care sa fie aplicata din 2014. Sigur ca am o viziune, am inclusiv o propunere extrem de concreta pe care i-am transmis-o premierului, ramane de vazut. Sigur, aici conteaza foarte mult viziunea viitorului ministru responsabil cu fondurile europene, cum considera ca lucrurile trebuie sa functioneze.

Am avansat o asemenea propunere, de minister unic, care sa aiba in coordonare directa un numar limitat de autoritati de management, care sa fie mult mai putine decat in momentul de fata, sa se comaseze acolo unde se poate.

La nivelul ministerelor de linie sa se pastreze organismele intermediare, pentru ca Ministerul Mediului stie ce proiecte trebuie finantate in domeniul mediului, Ministerul Transporturilor, la fel. Dar avand aceste autoritati de management in directa subordonare a ministerului, poti sa faci corectiile necesare pe diferitele etape ale procesului de gestiune a fondurilor comunitare.

Poti, de exemplu, sa suspenzi activitatea unui organism intermediar cand constati probleme legate fie de capacitatea administrativa, fie de suspiciuni de functionare incorecta.

Adica sa impui reguli, pentru ca asta a fost una dintre principalele probleme cu care ne-am confruntat - lipsa de autoritate inclusiv a autoritatilor de management asupra organismelor intermediare si, in general, lipsa de autoritate si de coordonare a intregului proces. In anul 2013 trebuie facute cateva restructurari, repozitionari, e nevoie inclusiv de un proces de angajare de personal suplimentar.

In ianuarie 2013 asteptam raportul suplimentar din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe justitie. Meritam sa ni se ridice supravegherea pe justitie?

Aici nu se pune problema daca meritam sau nu, ci de ceea ce denumim "real politics". Aici pot sa va spun ca, cel mai devreme, mecanismul ar putea fi ridicat la sfarsitul anului 2013, dar sunt prudent din acest punct de vedere, pentru ca sunt multi factori care conteaza - mecanismul a fost creat sub o anumita structura, el s-a dezvoltat, s-a imbogatit, desi au ramas cele patru conditionalitati.

In realitate, el s-a dezvoltat, a intrat zona de achizitii publice, prin prisma conflictului de interese. Deci chestiunea a devenit din ce in ce mai complexa si nu ma astept sa se renunte la sistemul acesta, chiar daca, din 1 ianuarie 2013, intra acel mecanism de monitorizare pe zona anticoruptie si nu este exclus ca undeva in doi - trei ani sa existe un mecanism similar si in zona de functionare a sistemelor judiciare din statele membre.

Daca nu erau evenimentele de asta-vara, legate de acel proces de suspendare a presedintelui, de referendum, credeti ca situatia ar fi fost mai roz astazi?

Tot ar fi fost dificil sa se finalizeze acest mecanism, pentru ca exista un numar de state membre care insista foarte mult pentru mentinerea lui.

Problema este ca sunt state membre care in continuare leaga MCV-ul de aderarea Romaniei la zona Schengen. Aderam in primavara la Schengen?

Nu pot sa va raspund. Si aici sunt prudent, pentru ca este foarte probabil ca decizia privind Schengen-ul va fi luata in functie de cum va arata raportul Comisiei din luna ianuarie, iar cum va arata raportul din luna ianuarie este o chestiune care nu este inca transata.

Unele dintre deciziile pe care trebuie sa le ia viitorul Parlament sunt foarte importante. Lucrul cel mai important in toata evaluarea este legat de vointa politica, de existenta sau nu a vointei politice de a continua reforma in domeniul judiciar, lupta impotriva coruptiei.

Din punctul acesta de vedere, anumite decizii ale Parlamentului privind acceptarea sau nu a inceperii urmarii penale in diferite cazuri cantaresc foarte mult in imaginea totala a raportului. In masura in care vor fi niste decizii ale Parlamentului care vor arata existenta acestei vointe politice, raportul ar putea arata pozitiv.

Mai raman de transat anumite chestiuni, cum e cea a numirii Avocatului Poporului. In primul rand, deciziile politice ale Parlamentului si modul de actiune al Parlamentului conteaza foarte mult. Comisia Europeana face si o evaluare tehnica, dar pana la urma este o decizie politica. Raportul e discutat la nivelul comisarilor, care sunt oameni politici.

Deci actiunile si deciziile Parlamentului definitiveaza tonalitatea raportului. Ramane de vazut ce actiuni si ce decizii vor fi luate de noul Parlament in perioada viitoare pana la raport. Si functie de asta depinde daca raportul va fi pozitiv. Daca nu va fi pozitiv, sigur ca asta ne va crea dificultati, inclusiv la Consiliul JAI din martie 2013.

Legislativul a ajuns la 588 de parlamentari, coalitia care se afla la guvernare a ajuns la o majoritate zdrobitoare, care ii ofera o libertate de miscare aproape totala, legislativ si executiv. Din acest punct de vedere, cum vedeti evolutia vizavi de statul de drept, de imunitatea parlamentara, de cererile Parchetului de incuviintare a urmaririi penale pentru anumiti parlamentari fosti ministri?

Tot ce se va intampla in continuare va fi analizat in detaliu nu numai de Comisia Europeana, dar si de destule state membre. Pentru ca exista un precedent, care se numeste Ungaria. Si exista temerea si au aparut deja declaratii ca s-ar putea repeta in anumite privinte situatia din Ungaria. Tocmai de aceea, lucrurile vor fi foarte atent analizate si eu sper ca va exista intelepciunea necesara astfel incat sa se evite anumite greseli si lucrurile sa se consolideze intr-o directie pozitiva.

Acolo este vorba despre un alt Orban si un alt Viktor... Este similara situatia, se aseamana Ungaria cu Romania?

Din punctul de vedere al majoritatii obtinute in Parlament. Eu sper ca asemanarea sa se limiteze la acest aspect.

In privinta restrictiilor de pe piata muncii, pana la sfarsitul anului 2013 ultimele noua state UE care mai impun restrictii pentru romani trebuie sa le ridice. Practic, cand vom putea noi, romanii, sa muncim liber in toate statele UE? In conditiile crizei economice, mai pot aparea restrictii suplimentare, ca in Spania?

Pana la sfarsitul anului 2013 pot sa fie prelungite aceste restrictii, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2013. Incepand cu 1 ianuarie 2014, nu exista niciun fel de posibilitate de a prelungi restrictiile pentru cetatenii romani si bulgari. Daca vreun stat membru le va introduce, el comite o incalcare a tratatelor UE si statul respectiv va fi subiect de procedura de incalcare de tratat.

Au fost unele declaratii, ne reamintim in Marea Britanie, evocand o asemenea chestiune. Nu se poate! Atat timp cat Marea Britanie ramane stat membru al UE, nu pot fi introduse restrictii pentru lucratorii din Romania si Bulgaria dupa 1 ianuarie 2014.

Din punctul acesta de vedere, autoritatile romane - Guvernul, presedintele, care ne reprezinta la Consiliul European - ce trebuie sa faca pentru a preveni eventuale abuzuri ale unor state membre UE, pe piata muncii?

Lucrurile sunt foarte clare. In cazul in care se vor constata asemenea situatii, imediat va trebui sesizata Comisia Europeana, care va declansa procedurile de infringement.

Dar nu ma astept sa se puna problema, pentru ca este o chestiune fundamentala, este vorba despre una dintre cele patru libertati fundamentale ale pietei interne a Uniunii Europene. Este unul dintre fundamentele UE. Nu exclud, dar nu cred ca se va pune problema.

Ati fost comisar european si cunoasteti modul de gandire la nivelul Comisiei Europene. Cum se vede relatia dintre presedintele Basescu si premierul Ponta de la Comisia Europeana, cum credeti ca ne privesc cei de acolo?

Cred ca cel mai important lucru, din punctul de vedere al Comisiei Europene - si aceasta analiza este impartasita si la nivelul statelor membre - este sa se evite o noua criza politica.

Situatia din Uniune continua sa ramana complicata, nu numai din punct de vedere economic, au fost si probleme politice. Se doreste evitarea oricarei crize politice in Romania si orice demers care va conduce la evitarea unei noi crize politice va fi salutat nu numai la nivelul CE, dar si al statelor membre.

Suntem o "colonie" a Uniunii Europene, pentru ca s-a pronuntat aceasta sintagma in discursul public de la Bucuresti?

Sa fie clar: noi am vrut sa aderam la Uniunea Europeana si noi am facut eforturi uriase in acest scop. A fost si este interesul fundamental al Romanei sa fim parte a Uniunii Europene. Pana la urma, a fost si este o punere in comun a competentelor, nu numai de catre Romania, ci de catre toate statele membre. Depinde de noi daca suntem mai influenti sau mai putin influenti.

Slabiciunile noastre se resimt in masura in care nu putem sau influentam foarte putin deciziile la nivel comunitar. Nu trebuie sa dam vina pe altii, trebuie sa facem ordine acasa, sa fim capabili sa avem acest sistem de evaluare si de pozitionare si inclusiv de negociere foarte bine pus la punct.

Si, in conditiile acestea, sigur ca influenta noastra o sa creasca. Deci, in niciun fel nu as spune ca suntem o colonie, pentru ca UE functioneaza pe complet alte reguli. Dar sigur ca, in momentul de fata, observam o retorica de felul acesta, am vazut declaratii cum ca din punct de vedere economic asistam la o hegemonie a Germaniei si ca noua, tuturor celorlalti, ni s-a impus o politica de austeritate.

Aceasta afirmatie e la fel de falsa precum cea cu "colonia". Este interesul nostru fundamental sa ramanem conectati la dezvoltarile din Uniune, care poate or sa impinga catre crearea unui nucleu dur al UE si sa fim conectati la acel nucleu dur. Asta iti da o garantie pentru un viitor mai bun. A fi in afara acestui proces de adancire a integrarii europene nu face altceva decat sa-ti creeze probleme suplimentare pe termen mediu si lung.

Domnule ministru, sunteti la final de mandat. Ce veti face mai departe?

Deocamdata vreau sa iau o pauza, perioada in care sa reflectez la ceea ce voi face. Mandatul de la Ministerul Afacerilor Europene a fost o experienta extrem de interesanta, dar foarte dificila, cu foarte multe probleme, nu numai in domeniul fondurilor, ci inclusiv pe zona afacerilor europene. Acum, cand fac bilantul, consider ca ies imbogatit ca experienta si, totodata, sper ca, intr-un fel sau altul, las o amprenta pozitiva, ca lucrurile sunt orientate intr-o directie buna.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 3175 ori