Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Studiu: Banii UE prin POSDRU nu reduc efectele crizei

Studiu: Banii UE prin POSDRU nu reduc efectele crizei


Rezultatele teoretic pozitive ale fondurilor structurale pentru resurse umane (POSDRU) nu se vad la scara macroeconomica, nu amelioreaza situatia pe piata muncii, nici nu contrabalanseaza efectele negative ale crizei economice, fiind nevoie de optimizarea cererii cu oferta, potrivit unui studiu BNS.

In ceea ce priveste impactul POSDRU intre 2008 si 2011, studiul Blocului National Sindical (BNS) cu titlul "Mobilitatea fortei de munca" releva ca nu se observa nicio imbunatatire semnificativa a vreunui indicator de mobilitate.

Presedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marti, ca s-au accentuat aspectele negative precum existenta mai multor someri care nu reintra in piata muncii si o probabilitate mai mare pentru un angajat de devina somer.

"Institutiile romanesti nu tin cont de nevoile angajatorilor atunci cand fac programe de recalificare si rezultatul este zero. Trebuie optimizata cererea cu ofera. De aceea este nevoie de o analiza si un diagnostic cat mai corect al pietei muncii din fiecare zona, pentru ca altfel nu stii ce tratament sa aplici", a explicat Costin.

Potrivit BNS, impactul negativ al POSDRU este cauzat de faptul ca axele, directiile si masurile de finantare nu au fost optimizate in raport cu nevoile pietei muncii, dar si de gradul scazut de absorbtie, determinat de procedurile birocratice si alocarea discretionara a resurselor.

Pentru exercitiul financiar urmator, sindicalistii recomanda ca resursele financiare sa fie alocate in mai mare masura pentru sprijinirea reinsertiei somerilor pe piata muncii, reinsertiei pensionarilor cu varsta de munca pe piata muncii, stimularii angajarilor din randul proaspetilor absolventi de liceu sau facultate, facilitarii accesului la studii superioare pentru tinerii din mediul rural, stimularii angajarilor din mediul rural si reducerii gradului de nesiguranta implicat de un loc de munca in agricultura.

"Flexibilizarea pietei muncii vine impotriva dorintei angajatilor. 95 la suta dintre persoanele care lucreaza cu program de lucru temporar nu isi doresc acest program, si 58 la suta dintre persoanele care lucreaza cu program de lucru partial nu isi doresc acest program.

Barbatii cu studii medii, din mediul urban, sunt cei mai nemultumiti de programul de lucru partial, in schimb ritmul cel mai mare de crestere al nemultumirii fata de acest program se intalneste la femei", subliniaza Costin.

Securitatea pe piata muncii este mult mai scazuta decat securitatea locului de munca sau securitatea ocuparii.

"In acest context trebuie inteles si procentul urias al persoanelor ocupate care nu cauta un alt loc de munca. Motivul consta in faptul ca gradul de securitate pe piata muncii, in ansamblu, este mult mai mic decat gradul de securitate al fiecarui loc de munca in particular.

O reforma care reduce securitatea locului de munca sau securitatea ocuparii, dar nu creste securitatea pe piata muncii, in ansamblu, este o reforma esuata", a subliniat liderul BNS.

Mobilitatea scazuta pe piata fortei de munca este explicabila prin faptul ca piata fortei de munca nu ofera o tranzitie protejata. Reducerea tuturor formelor de asistenta sociala, impreuna cu flexibilizarea pietei muncii, "canibalizeaza" piata muncii. Flexibilizarea pietei muncii trebuia insotita de mecanisme suplimentare de protectie pe perioada inactivitatii, somajului, sau a ocuparii cu program partial sau temporar, se mai arata in studiu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Mediafax
Articol citit de 1842 ori