Ministerul Fondurilor Europene vrea sa redirectioneze banii de la alte regiuni catre Bucuresti-Ilfov

Ministerul Fondurilor Europene vrea sa aloce un plus de 3% pentru Bucuresti-Ilfov, motivand ca este considerata in mod artificial mai dezvoltata, desi toti indicatorii oficiali infirma aceasta explicatie aflata in draftul Acordului de Parteneriat 2014-2020.

"Romania propune sa transfere pana la 3 % din alocarea totala pentru regiunile mai putin dezvoltate la regiunea Bucuresti Ilfov, care in mod artificial este considerata regiune mai dezvoltata", se arata in document.

Autorii draftului noteaza ca, in ceea ce priveste regiunea Bucuresti-Ilfov, exista un decalaj intre Bucuresti si restul tarii, si un decalaj in crestere intre orasul Bucuresti, unul dintre principalele motoare de crestere pentru Romania, si restul judetul Ilfov.

Alocarea de 3% ar asigura "coeziunea interna in aceasta regiune". "Avand in vedere cazul particular al regiunii Bucuresti-Ilfov, trebuie subliniat ca investitiile in regiunea Capitalei au de multe ori o influenta majora in dezvoltarea regiunilor invecinate si, in acelasi timp, lipsa de investitii in regiunea Capitalei poate avea consecinte negative in regiunile din jurul acesteia", se arata in draftul Acordului de Parteneriat 2014-2020 care va fi trimis Comisiei Europene.

Cat de dezvoltata este, de fapt, zona Bucuresti-Ilfov

Datele oficiale - inclusiv o analiza socio-economica recenta a Agentiei pentru Dezvoltare Bucuresti-Ilfov pentru 2014-2020, arata insa un nivel ridicat de dezvoltare al zonei Bucuresti-Ilfov in comparatie cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Astfel, ADR Bucuresti-Ilfov a publicat, la 18 septembrie, o analiza socio-economica, parte a Planului pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov, in perioada 2014-2020, in care se arata ca rata saraciei relative este de 3,4% in regiune (in 2011), in timp ce media europeana este de 16,9%, iar in Romania de 22,2%.

In ceea ce priveste persoanele aflate in risc de saracire, regiunea inregistreaza un procent de 28,4%, fata de 24,2% media europeana si 40,3% in Romania.

Doar 2,9% dintre locuitorii regiunii traiesc in gospodarii cu intensitate redusa a muncii (gospodarii in care nicio persoana nu lucreaza), in comparatie cu 6,7% in Romania si 10,2% in UE27.

Estimarile Comisiei Nationale de Prognoza arata ca, in 2013, cea mai mare crestere a salariului mediu net lunar se va inregistra in Bucuresti. Astfel, salariul mediu net lunar al unui bucurestean va fi de 2.365 de lei, cu 147 de lei mai mare decat cel din 2012 (2.218 lei). Si angajatii din Ilfov vor beneficia de o crestere a salariului de 110 lei, pentru a ajunge la 2.063 de lei. Asta in timp ce media nationala este de 1.615 lei.

Date publicate de BNR la sfarsitul lunii septembrie arata ca investitiile straine directe (ISD) sunt concentrate in proportie de 60% in zona Bucuresti-Ilfov. Restul regiunilor au atras doar cate 7-8% din totalul investitiilor straine directe.

La nivelul anului 2012, regiunea Bucuresti-Ilfov a generat aproximativ 25% din totalul economiei nationale.

Un studiu al Institutului National de Statistica arata ca rata de activitate a populatiei active a inregistrat o tendinta ascendenta in perioada 2005-2011 si depaseste in mod constant valorile medii inregistrate constant la nivel national.

Rata de ocupare a persoanelor din Bucuresti-Ilfov a crescut de la 59,4% in 2005 la 64,7% in 2011, in timp ce la nivel national cresterea este nesemnificativa: de la 57,7% la 58,5%.

In perioada 2005-2011 rata somajului BIM (potrivit criteriilor Biroului International al Muncii) in regiune a scazut de la 6,9% la 5,4%, contrar tendintei nationale de crestere de la 7,5% la 7,7%.

Raportat la nivelul national, salariul nominal mediu brut regional din regiune se situeaza peste acesta cu 40%.

Potrivit unei analize Gandul din 8 aprilie 2013 (pe baza datelor Institutului National de Statistica, Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si Comisiei Nationale de Prognoza), Bucuresti are cel mai mare salariu mediu net din Romania, cea mai mare suprafata a spatiilor verzi din tara, cel mai ridicat procent al gospodariilor conectate la reteaua de canalizare, cea mai ridicata contributie a locuitorilor la economie, precum si cea mai ridicata speranta de viata din Romania.

Aceeasi analiza arata ca in topul judetelor cu cel mai ridicat nivel de trai Bucurestiul se afla pe locul al doilea, iar Ilfov, pe al treilea.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Microsoft renunță la aplicația Teams în suita Office. Care este motivul

Microsoft a anunțat recent că va separa aplicația Teams de suita Microsoft 365, decizie luată pentru a evita complicatiile legale și pentru a oferi claritate clienților, conform...