Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Gazprom baga zazanie in UE: Gazoductul Nord Stream 2, noul mar al discordiei

Gazprom baga zazanie in UE: Gazoductul Nord Stream 2, noul mar al discordiei


Rusia reuseste inca odata sa starneasca o furtuna politica in Europa prin "pionul" sau energetic, Gazprom. Planurile companiei de a construi un nou gazoduct, pe sub Marea Baltica, pana in Germania starnesc controverse in randul liderilor de stat din Uniune.

Nord Stream 2, gazoductul pe care rusii intentioneaza sa-l construiasca in cooperare cu mai multi parteneri din sectorul energetic european, este vazut ca o amenintare la adresa securitatii energetice a Ucrainei si a tarilor baltice, relateaza International Business Times.

Noi reguli

Saptamana aceasta, vicepresedintele Comisiei Europene cu responsabilitati in politica energetica a UE, Maros Sefcovic, va anunta un nou set de reguli menit sa reduca apetitul marilor consumatori de gaz din regiune pentru livrarile efectuate de Gazprom.

Acestea vor stabili mai clar modul in care producatorii de gaz si distribuitorii pot interactiona. Masura nu este pe placul Berlinului, care ar dori ca politica europeana sa nu afecteze interesele marilor companii energetice comasate in Germania.

Insa, politica pare greu de evitat in contextul in care, inca de la crearea primului gazoduct Nord Stream, Rusia a ales sa reduca cantitatile de gaz livrate prin intermediul retelei din Ucraina, iar mai nou ameninta statele NATO din zona Marii Baltice cu sistarea livrarilor.

"Este o Rusie care a invadat Ucraina si care ameninta statele baltice. Aceasta este Rusia cu care ne confruntam in acest moment", a comentat Andras Simonyi, directorul Centrului de Relatii Transatlantice din cadrul Universitatii John Hopkins.

Ruptura Berlin-Bruxelles

Nord Stream 2 ar urma sa fie construit in cadrul unui parteneriat incheiat de Gazprom cu E.ON, BASF, OMV, Engie si Shell, masura necesara pentru a nu intra sub incidenta prevederilor antimonopol de pe piata de energie din Europa.

Gazoductul ar urma sa asigure livrarea directa a combustibilului pe piata din Germania, cel mai mare consummator de gaze rusesti din UE, iar cancelarul Angela Merkel si ministrul economiei Sigmar Gabriel au incercat sa prezinte proiectul ca pe un simplu parteneriat economic intre cele doua tari.

Declaratiile lor au starnit insa furia liderilor din Polonia, tara care a aflat in urma cu 2 ani ca a platit un pret cu 30% mai mare la gaz fata de Germania, ca urmare a presiunilor exercitate de Moscova prin Gazprom asupra fostelor state comuniste intregrate in structurile euroatlantice.

Alti lideri de stat din centrul si estul Europei s-au alaturat Poloniei, solicitand analizarea proiectului prin prisma implicatiilor pe care le are asupra crizei din Ucraina, Rusia amenintand in repetate randuri ca va opri livrarile de gaz prin intermediul retelei ucrainene incepand cu 2019.

Statele est-europene par sa fi gasit un aliat in comisarul slovac Maros Sefcovic, acesta insistand pentru o analiza mai profunda a situatiei.

"Acest proiect, din punctul meu de vedere, are o multime de ramificatii politice complexe.

Este foarte clar ca, in momentul in care vorbim de un proiect de o asemenea magnitudine, este datoria noastra, in cadrul CE, sa ne asiguram ca legislatia europeana este respectata intru totul", a afirmat Sefcovic in cadrul unui recent eveniment derulat la Washington.

Legislatia UE face referire, in special, la respectarea principiilor concurentiale si folosirea retelelor interconectate pentru a trasporta gazul acolo unde este nevoie.

Sefcovic ar dori totusi sa examineze indeaproape acordurile interguvernamentale semnate in cazul construirii de noi gazoducte.

Risc de securitate

Chiar daca o criza energetica la Kiev si Varsovia este improbabila, in ciuda amenintarilor proferate de Moscova, eliminarea transportului de gaz rusesc prin Ucraina prezinta un risc ridicat de securitate pentru Europa, in special pentru tarile din estul Uniunii.

In acest moment, Ucraina este dependenta de ajutoarele financiare acordate de Statele Unite si UE pentru a contrabalansa criza economica survenita odata cu implicarea Rusiei in anexarea unor teritorii ucrainene si intretinerea unui focar de conflict in estul tarii.

Reducerea nivelului de distributie a gazelor rusesti prin intermediul gazoductelor ucrainene ar sterge automat 2 miliarde de dolari din bugetul Kievului, destabilizand puternic tara si creand o zona cu risc ridicat de securitate in imediata vecinatate a frontierei estice a UE.

"Un astfel de deznodamant ar reduce semnificativ bugetul Ucrainei si ar avea un impact major asupra investitiilor in infrastructura acestei tari, acestea fiind extrem de necesare pentru buna functionare a sistemului", crede Agata Loskot-Strachota, reprezentantul Centrului de Studii Estice din Varsovia.

Cea mai grea parte din povestea gazoductului Nord Stream 2 o reprezinta tocmai abilitatea tarilor europene de a transmite Moscovei un mesaj printr-o singura voce, crede si Andras Simonyi.

"Nu e vorba ca se vor stinge luminile, dar Europa va fi amagita. Nu cred ca vreti asta, ci o piata integrata de energie", a mai spus directorul Centrului de Relatii Transatlantice din cadrul Universitatii John Hopkins.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3134 ori