Dobanzile, incotro?

Vineri, 21 Martie 2008, ora 12:16
2858 citiri
Dobanzile, incotro?

Vremuri ce pareau apuse revin in actualitate. Dobanzile bancare de doua cifre, la depozite, se arata din nou. Ceea ce poate fi bine pentru deponenti. Pentru economie insa, 10 reprezinta mai mult decat un procent. Este o nota proasta.

Soc! Una dintre bancile de top ofera 10%  dobanda la depozitele in lei. Stirea ne intoarce la imaginea vremurilor puternic inflationiste. Perioada pe care o traversam readuce in prim plan ideea ca, desi nimeni nu s-a imbogatit din dobanda bancara, cu certitudine nu a saracit.

O data semnalul fiind dat, multi romani vor redeveni vanatori de dobanzi. E o noua ocazie, dupa aproape trei ani de domnie a dobanzilor cu o singura cifra. Dupa ce s-au aruncat la dobanzi mici la creditele in valuta, acum vor cauta sa profite de dobanzile mai mari la depozite.


In ce masura decizia unei banci comerciale de a remunera economisirea cu atata generozitate va deschide drumul unei tendinte generale in piata bancara? Mai intai trebuie sa fac o precizare. Procentul la care face referire anuntul este dobanda anuala.

Aceasta este oferita insa numai pentru depozitele la termen de trei luni, de peste 40 mii lei (400 milioane lei vechi). Pentru sume intre 150 lei si 4.000 de lei dobanda acordata de aceeasi banca este de 7% pe an. Deci ce se poate contura ca o tendinta generala este pentru moment doar o forma de de testare a pietei. Vrea, poate, cineva sa ne urmeze? Poate chiar Banca Nationala?!


Sa o luam in ordine inversa. Decisa a pune stavila inflatiei, Banca Nationala a Romaniei a urcat progresiv dobanda de interventie  de la 6,10%, in luna august a anului trecut, la 9% in luna martie curent. Prin acest instrument, Banca Centrala atrage depozite la doua saptamani de la bancile comerciale, oferindu-le o compensare favorabila ce devine o dobanda de referinta in operatiunile interbancare.

In functie de resursele din care isi asigura lichiditati pentru credite, bancile comerciale isi coreleaza astfel propria politica de dobanzi in relatia cu clientii de retail. La inceputul campaniei de limitare a impactului inflationist generat de banii in exces de pe piata bancara, urmare si a cresterilor salariale, bancile comerciale nu au reactionat.

Campania furibunda de promovare a creditelor plasase institutiile financiare intr-o competitie fara precedent. E greu sa pui frana cand esti in viteza a cincea, fara sa iesi prin geam! Abia ce ii convinsesera pe romani sa se imprumute masiv! In consecinta, nici inversarea, in sens ascendent, a evolutiilor dobanzilor la depozite nu putea fi adoptata cu promptitudine.

Piata era concentrata pe creditare chiar daca, in mod evident, cele mai multe banci nu mai recompensau economisirea cu dobanzi real pozitive (situate peste rata inflatiei). Desi semnalele Bancii Nationale au fost destul de clare, nu s-au dovedit a fi si convingatoare. Doar la inceputul acestui an vocea guvernatorului Mugur Isarescu a prins consistenta, dupa ce a fost dublata de deciziile consiliului de administratie a BNR.

Astfel, masurile autoritatii finantelor romanesti nu mai puteau fi eludate de actorii pietei bancare. Creditele, care deja incepusera sa se scumpeasca, s-au scumpit si mai mult, dar dobanzile pasive (la depozite) s-au urnit. Vorbim de operatiunile in moneda nationala. Deprecierea puternica a leului in raport cu euro cu aproape 5% dupa trei luni si cu 20% fata de cursul minim de anul trecut ar fi fost ea insasi suficienta pentru a tempera creditarea in valuta.

Dar, suplimentar, Banca Nationala a fost ajutata de Banca Central Europeana care, anterior, influentase dobanzile in zona euro. Cresterea dobanzilor acordate la depozitele in lei continua insa sa se situeze la mare distanta de nivelul dobanzilor la creditele in lei.


Situatia tinde sa se schimbe. Volatilitatea dobanzilor la depozitele in moneda nationala este mai vizibila la bancile cu capital autohton si la bancile straine mici. Acestea nu mai pot sa isi asigure lichidatile in lei decat prin majorarea semnificativa a dobanzilor acordate la depozite. Cu cat sunt mai prezente pe "sticla" cu atat bancile mari ofera dobanzi mai mici. Este regula nescrisa a soliditatii afisata prin campaniile de publicitate.

Neavand la dispozitie linii de finantare de la bancile "mama" sau nedispunand de bugete de publicitate consistente, bancile romanesti si cele straine cu cote mici de piata nu au decat varianta de a remunera mai consistent economiile deponentilor. Exemplul de la inceput de articol este doar exceptia care confirma regula. Cu amendamentul ca pentru micul depunator dobanda este cu trei puncte procentuale mai mica.

 

Doua concluzii pot fi extrase din evolutiile amintite.

Prima. Bancile care forteaza mana Bancii Nationale vor fi dezamagite. In curand, BNR va anunta modificarea dobanzii de interventie. Dar este improbabil ca vom asista la o crestere mai mare de o jumatate de punct. Politica monetara a BNR si cea de trezorerie a Ministerului Finantelor sunt bine concertate. Scopul comun al autoritatilor care dicteaza politica monetara, respectiv cea fiscala, este de a nu afecta cresterea economica.

Romania are posibilitatea de a-si conserva un ritm de crestere peste media europeana, chiar si in contextul international defavorabil. Costurile energetice au crescut anul acesta si pentru restul tarilor membre ale Uniunii Europene. Mai au de surmontat si aprecierea euro record in raport cu dolarul, ceea ce face ca exporturile lor in SUA sa scada.


A doua concluzie. Daca intentionati sa constituiti un depozit bancar si vreti sa fructificati o dobanda mai buna, acum este momentul. Aceasta se anunta si perioada propice in care sa alegeti produsul financiar cel mai potrivit (cum ar fi contul de economii).


M-as incumeta si la o a treia concluzie, chiar daca se abate de la linia "oficiala". Vreti un credit ipotecar in euro? Pun aceasta intrebare pentru ca va mai lua ceva timp pana cand dobanzile la lei le vor egala pe cele la euro. Daca da, momentul este foarte aproape (mai trebuie sa asteptam insa si decizia Bancii Central Europene).

Luand de bune declaratiile guvernatorului, si nu avem de ce sa nu il credem, leul va reveni in a doua jumatate a anului la forma care l-a consacrat. Daca si preturile pe piata imobliara se vor conforma asteptatelor corectii, urmare a scumpirii creditelor, cu atat mai bine. Cu o conditie: scoringul sa va plaseze in categoria de clienti eligibili.

Comentariu de George Vulcanescu