Fals tratat de vanatoare de bani

Ingandurat pesemne de raportul Parlamentului European, care prevesteste o criza a sistemului public de pensii cu efecte de zece ori mai catastrofale decat criza mondiala, Sebastian Vladescu da pe goarna un nou semnal de alarma.

Din dorinta de aduce cat mai multi bani la buget, ministrul finantelor a devenit un promotor al retoricii alarmelor false. In mod normal politica fiscala ar trebui sa raspunda la trei intrebari: Ce? De ce? Cu ce consecinte?

In Romania se cunoaste doar raspunsul la intrebarea : „De ce” - nu sunt suficienti bani la buget? Dar  raspunsurile la „Ce trebuie facut?” si „Cu ce urmari?” niciodata nu pot fi anticipate.  Nici de catre guvernanti si cu atat mai putin de catre „popor”.

In acest Pseudo-Kinegeticos nescris este mai simplu sa pleci la vanatoare de bani lansand teme din agenda personala media ca pe haitasi? Doar ca nu mai e nevoie de corn pentru a speria vanatul cand ai la dispozitie canalele media.

Ministrul banuit de filosofie la gura sobei se foloseste de fapt de cea mai ieftina forma de sondare a opiniei publice. Lanseaza o idee in presa dupa aceea analizeaza reactiile. Este o practica mai veche la ministrii nostri doar ca domnul Vladescu abuzeaza de ea.

Cunoscandu-l pe domnul Seitan nu il banuiesc de acceasi intentie desi a avut si el o ascensiune rapida in „Top Thriller”. Foloseste aceeasi recuzita de comunicare dar numai intamplator, dintr-o rutina dobandita pe vremea cand neavand angajament politic obisnuia sa vorbeasca necenzurandu-si opiniile.  

Chiar daca precizarile ulterioare si ale primului ministru si ale ministrului de resort au venit sa inlature prezumtia de pauperizare a pensionarilor, confuzia  a fost starnita. Nici vestea ca patronii care angajeaza someri sunt scutiti de la plata CAS, pe timp de sase luni, nu a avut darul sa linisteasca spiritele.

Si pe buna dreptate. Oricati someri vor fi salvati de la colaps tot sunt mai putini decat cei ce au fost bagati in sperieti de declaratia lui Vladescu. 

Este si o chestiune de credibilitate. Calculele guvernantilor au ajuns sa fie percepute precum notele de plata ale chelnerilor de pe litoral. Adunarea o fac intotdeauna corect dar nepotriveala cu realitatea provine din ceea ce pun in plus la consumatie.

Porumbelul iesit din gura ministrului finantelor a fost impuscat din zbor  de primul ministru dar intrebarea ramane: Ce l-ar fi putut determina  pe Vladescu sa gandeasca (iar) cu voce tare? Ideea ca orice venit legal, indiferent de sursa, trebuie impozitat pare sa fie o obsesie a sa.

Era de preferat sa fie obsedat de scoaterea la suprafata a economiei subterane. Dar este mai usor sa cauti cheia acolo unde este mai multa lumina decat acolo unde ai pierdut-o!

Nu pretind ca am dreptate. Dar suspectez ca ministrul finantelor are un plan pragmatic care vizeaza atingerea cat mai rapida a acelui nivel de incasari la buget astfel incat, o data securizat deficitul bugetar, sa poata fi stopata intelegerea cu FMI.

Inlocuirea acordului actual cu unul de asistenta, de tip „precautionary stand –by” ar fi de preferat. Romania sta relativ bine la capitolul datoriei publice. Desi procentul din PIB a urcat in 2009 la jumatate din cat este acceptabil pentru un stat al UE (30% fata de 60%).

Viteza de crestere a datoriei publice este insa suficient de mare pentru a crea ingrijorare. Termenul de maturitate de la care incepe returnarea imprumutului curge dupa cinci ani de la prima tragere (respectiv sapte ani pentru banii de la Comisia Uniunii Europene) dar asta nu inseamna ca suntem in siguranta.

Daca peste patru ani cresterea economica nu va fi ajuns la un nivel linistitor? Daca atunci deficitul bugetar nu va fi minim iar exporturile si investitiile straine, maxime?

Este posibil sa fie si lucruri mult mai „delicate” in structura datoriei statului care nu sunt la vedere. Doar cativa initiati printre care si ministrul finantelor cunosc detaliile. Nu am nici o informatie in acest sens. Dar sunt convins ca ungurii nu s-au limitat intamplator la prima transa dintr-un acord de dimensiuni similare cu al Romaniei.

Au preferat sa isi impuna masuri mult mai dure decat s-au luat pana in prezent la noi decat sa se indatoreze pana la un nivel de la care rambursarea ar fi putut deveni problematica.  Si sa te tii, atunci restructurare…

Diferenta este ca in tara vecina populatia a acceptat o crestere de cinci procente a TVA pentru ca are incredere ca surplusul de bani nu va fi orientat catre clientela politica. La noi o decizie de majorare a TVA nu este posibila fara miscari sociale de amploare. Populatia nu mai este dispusa sa dea credit nici unui guvern al nici unei puteri politice.

Nefiind inregimentat politic actualul ministru al finantelor si-a permis un grad mai mare de libertate si incearca sa spuna unor lucruri pe nume. Deunazi a vorbit de milionul de someri, subliniind indirect necesitatea restructurarii sectorului public.

Altadata a vorbit de necesitatea impozitarii proprietatilor si terenurilor. Ieri a pus pe tapet impozitarea tuturor pensiilor, si mari si mici. Principiul poate fi corect. Metoda de comunicare aleasa este improprie. Iar aplicabilitatea, zero.

Chiar daca, tot principial, pot fi de acord cu domnia sa nu pot sa nu ma intreb: cand va fi pusa in discutie si fiscalizarea alocatiilor?

Asta daca nu cumva ministrul muncii, i-o ia inainte si solicita plata CAS pentru banii copiilor. In definitiv amandoi ar avea dreptate: „sunt venituri, deci trebuie impozitate” cum ar spune domnul Vladescu, dar sunt si, cum ar spune domnul Seitan, „sume care ar permite cresterea perioadei de cotizare la sistemul de pensii de stat”!!!!!!

Comentariu de George Vulcanescu

Un nou scandal pentru Guvern. Damen a dat in judecata Romania la o curte internationala de arbitraj

Premierul Marcel Ciolacu confirma faptul ca olandezii de la Damen au dat in judecata Romania, aratandu-se in acelasi timp optimist in ceea ce priveste rezolvarea pe cale amiabila a disputelor...

Tehnologia informației și comunicațiilor a adus în 2021 economiei românești valoare adaugată sub media europeană

Valoarea adăugată a sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) al UE a fost în 2021 echivalentă cu 5,5% din valoarea adăugată brută a economiei europene. România s-a...