Taxa inapoi! Parea mai degraba un slogan decat un scenariu realizabil. Pana de curand cand…
Bugetul este gata. Pare un proiect facut fara prea multe compromisuri cu promisiunile din campania electorala. Cel putin pe hartie nu lasa loc de interpretari.
In ciuda ezitarilor din start, inevitabile pentru politicienii nostri, constructia bugetara urmeaza in fine un fir logic. E de bon ton sa afirmi ca indiferent ce ar intreprinde actualul Executiv, scufundarea economiei va fi mai rapida si mai dramatica decat cea a Titanicului.
Noianului de variabile care converg spre implacabilul recul nu i se putea opune decat un singur scenariu. Cel al controlului ferm al veniturilor si cheltuielilor publice. Relaxarea fiscala si generozitatea bugetara, ce au creat asteptari nerealiste, au fost contramandate. Cuvantul de ordine a devenit prudenta.
Si cum ar putea fi altfel cand vestile rele pentru buget apar la tot pasul. Si ele nu vin doar din ceea ce indica actualizarea deficitelor acumulate in anul anterior. Vor trebui provizionate si despagubirile pe care statul roman va fi obligat sa le acorde urmare a unor abuzuri “legale” sanctionate de instantele locale sau externe.
Doua exemple: bugetul va trebui sa faca fata in viitor unor plati, acum incomensurabile, de tipul restituirii taxei de prima inmatriculare sau despagubirilor impuse de CEDO in favoarea fostilor proprietari. Sute de milioane de euro de returnat. Acesta este si rezultatul reactivitatii minimale la aparitia unor reglementari discriminatorii in perioada anterioara preluarii mandatului. Fostii proprietari vor “asedia” CEDO pentru a-si redobandi imobilele de care au fost deposedati abuziv.
Poate deciziile Curtii Europene pentru aceste spete vor ajunge sa se inmulteasca intr-un viitor mai indepartat. Dar nu foarte. Mai rapid decat s-ar crede, justitia romana va obliga Ministerul Finantelor la despagubiri de ordinul sutelor de milioane de euro. Platitorii taxei auto din perioada 1 ianuarie 2007 – 1 iulie 2008 au acum la dispozitie o noua cale de atac. Scurtarea drumului de la depunerea actelor in instanta la sentinta va determina un aflux de procese in care statul nu are la dispozitie decat varianta paguboasa a tragerii de timp.
Stirea ca Ministerul Finantelor va fi bun de plata dupa procesele pierdute in fata platitorilor taxei auto nu este o noutate. Doar intr-un caz izolat s-a ajuns insa la o decizie definitiva iar suma recuperata a fost nesemnificativa. Noutatea in cazul celui mai recent verdict favorabil cetateanului consta in “gaselnita” avocateasca utilizata cu succes.
In interviul acordat in exclusivitate site-ului Bloombiz, avocatul Gheorghe Piperea, seful casei de avocatura Piperea si Asociatii, ne-a destainuit inedita reteta prin care a inregistrat un prim castig de cauza pentru clientul sau. Acest proces are toate sansele sa marcheze insa un moment de referinta in jurisprudenta romaneasca. O data ce sentinta va ramane definitiva, ea va deveni un precedent ce va putea fi invocat in oricare din procesele pe aceeasi tema ce vor fi deschise ulterior. Un val de procese se va pravali peste unitatile teritoriale fiscale o data ce se va dovedi ca “sistemul functioneaza”.
Utilizand calea de atac pe dreptul civil pentru a invoca reglementarile discriminatorii ale taxei auto, Piperea va putea accelera decizia definitiva a instantei. In mod normal sentinta finala nu se va intinde peste sfarsitul acestei primaveri. Orice prelungire poate fi in defavoarea statului roman. Despagubirile vor trebui sa cuprinda nu doar restituirea taxei, ci si cheltuielile de judecata ale petentului, plus dobanda aferenta perioadei scursa din momentul in care a fost facuta plata.
Autoritatea teritoriala ar putea sa mai traga de timp. Conform legii, aceasta trebuie sa isi bugeteze platile si va putea invoca, inca o perioada, lipsa resurselor. Cu cat se va prelungi insa termenul de despagubire, cu atat mai mult va creste factura greselilor politicienilor. In anul 2007 statul a incasat echivalentul a aprope 220 milioane euro.
Pana la 1 iulie 2008 suma s-a majorat cu minim 50%. Teoretic, returnarea acestor bani nu s-ar face din bani publici. Chiar daca banii au fost cheltuiti statul nu ar iesi in pierdere decat daca va trebui sa se imprumute pentru a face platile. Cheltuielile de judecata si dobanzile vor fi platite insa integral din bani bugetari. La fel ca si milioanele de euro estimate a fi platite de statul roman, in viitor, urmare a deciziilor CEDO impotriva modificarilor aduse la legea caselor nationalizate.
Legea e dura, dar e lege. Pana acum, dictonul latin era valabil doar pentru cetateanul roman de rand. Decizia politica ii exonereaza de responsabilitati directe pe cei care impun o reglementare sau o lege schioapa. Reglajele se fac pe seama banilor publici. Pana cand contribuabilii vor reusi sa oblige statul sa nu mai acopere din bani publici obtuzitatea, incompetenta sau bunele intentii cu care este pavat iadul!
Un comentariu de George Vulcanescu.
