Concordatul preventiv si mandatul ad-hoc te pot scapa de faliment

"Daca insolventa inseamna un automat stigmat pe fruntea debitorului, o eticheta negativa care il face pe debitor sa nu mai poata intra in afaceri cu partenerii, fosti sau viitori, concordatul nu presupune insolventa. Nu se mai pot face executari silite pe perioada concordatului, nu se mai pot adauga penalitati de intarziere" a declarat avocatul Gheorghe Piperea, intr-un interviu acordat Bloombiz.ro. 

Care este imbunatatirea pe care o aduce legea concordatului fata de ce aveam pana acum?

Daca insolventa inseamna un automat stigmat pe fruntea debitorului, o eticheta negativa care il face pe debitor sa nu mai poata intra in afaceri cu partenerii, fosti sau viitori, concordatul nu presupune insolventa.

In consecinta, pe facturile sau pe corespondenta ta comerciala nu mai trebuie sa scrie ca esti in insolventa.

Un al doilea efect benefic al acestei proceduri este ca, daca se semneaza concordatul, si asta presupune un gest de sinceritate si dintr-o parte si din cealalta, se da un efect important acordului de vointa.

Acest lucru inseamna o recastigare a credibilitatii debitorului, credibilitate care era in descrestere, inca inainte de criza financiara.

Acordul de vointa se refera la un contract. Eu, debitor, promit ca imi restructurez afacerea in asa fel incat sa-ti platesc cel putin 50% din creanta ta, dar in acelasi timp continui sa exist, sa pastrez locul de munca, sa fiu un client pentru tine.

Tu, pe partea cealalta imi promiti ca intr-un an si jumatate nu imi pui presiune, nu ma ameninti cu executarea silita, nu-mi mai calculezi dobanzi penalizatoare, imi dai o a doua sansa in asa fel incat sa pot supravietui si sa-ti platesc cei 50% din creanta.

Din pozitia de creditor, trebuie sa accept ca voi primi banii pe care mi-i datorati, dar fara dobanda. Datoriile ingheata, deci trebuie facute niste concesii care poate nu sunt stimulative.

Nu se mai pot face executari silite pe perioada concordatului, nu se mai pot adauga penalitati de intarziere.

Trebuie sa ma decid, sa ma gandesc foarte serios daca sa fac acest compromis la care nu ma obliga nimeni sau daca astept ca debitorul, dupa ce eu l-am refuzat, sa ceara si sa obtina o insolventa.
Trebuie un gest de sinceritate din ambele parti.

Eu, ca debitor, nu ma duc cu o oferta neserioasa de concordat. Daca e neserioasa, creditorii vor vota impotriva ei si voi fi obligat sa cer insolventa.

Pe partea cealalta, in calitate de creditor, nu ma voi opune imediat la acest concordat, voi accepta sa fac acest compromis.

Daca nu accept, in 5 zile dupa ce i-am dat refuz, debitorul se poate duce la tribunal si poate obtine protectia tribunalului.

Daca ai acest acord si, intre timp trebuie sa te judeci pe cererea de insolventa, este evident ca nici un judecator nu va fi absurd sa spuna:”nu ma intereseaza ca te-ai inteles tu cu doua treimi din creditori”.

Credeti ca modul in care ar putea instantele sa prelucreze aceste dosare va fi o problema?

Nu va provoca o aglomerare a instantelor. Dimpotriva.

Parerea mea este ca, in urmatoarele 6 luni, cei care anul trecut se gandeau sa apeleze la insolventa, si a fost un numar urias de insolvente voluntare,  vor apela la concordat daca sunt in criza si se va reduce destul de mult volumul dosarelor de insolventa.

In plus, daca sunt cereri de insolventa din partea creditorilor, acestea vor putea fi selectate deoarece creditorul va dori sa le evite prin introducerea unei cereri de concordat.

La ce se refera mandatul ad-hoc? Prin ce se deosebeste el?

Mandatul ad-hoc este o procedura noua.

Se presupune ca debitorul care traverseaza o criza financiara sau care are probleme de negociere cu un creditor mai recalcitrant, in loc sa apeleze la calea concordatului, apeleaza la aceasta procedura care este strict confidentiala, prin care merge la presedintele instantei si cere sa i se numeasca un mandatar ad-hoc care sa se ocupe timp de 90 de zile de negocierea unor conditii mai favorabile unui creditor.

Diferenta este data de un aspect esential. In primul rand, acest mandatar este un manager de criza, un specialist in negociere si, in al doilea rand, el este un fel de interfata intre debitor si presedintele tribunalului.

Cererea este adresata presedintelui tribunalului care judeca in camera de consiliu, fara citare.

Mandatul ad-hoc este o procedura strict confidentiala, calitatea de mandatar o devoalezi doar in momentul in care ajungi la o banca si spui ca ai fost imputernicit de presedintele tribunalului sa negociezi in locul debitorului alte conditii ale unui contract.

Va putea mandatarul, in urma discutiei cu creditorii, sa ajunga la concluzia ca este potrivita introducerea concordatului?

Poate, insa nu el va face cererea de concordat.

Debitorului i se va sugera ca ar fi mai bine sa faca un concordat si atunci acest manadatar ad-hoc isi inceteaza mandatul, dar poate fi numit ulterior consilier in momentul in care propune o solutie.

Din acel moment, misiunea lui se incheie ca si in cazul in care acesta nu reuseste in 90 de zile sa rezolve situatia.

Cine poate deveni mandatar?

Un practician in insolventa care este autorizat sa practice aceasta meserie de manager de criza.

Nu este avocatul clientului, ci este o persoana independenta care are un mandat din partea presedintelui Tribunalului si care poate sa-l convinga pe bancher de intentiile lui de negociere.

Presedintele Tribunalului poate sa numeasca mandatarul dintr-o lista existenta?

Da, sau poate sa numeasca mandatarul in urma propunerii debitorului.

Mai exista un personaj introdus de lege: conciliatorul. Ce rol are acesta?

El este cel care medieaza incheierea contractului. Acesta poate fi un practician in insolventa.

Avocat celebru, speriat de introducerea banilor care expiră, pe model chinezesc: „Am zis că nu se poate, dar se va întâmpla din 2030"

Sergiu Vasilescu, unul dintre cei mai cunoscuți avocați din România, specializați în fiscalitate, respectiv în crypto, avertizează cu privire la pericolul iminent cu care se vor confrunta...

România, a șasea cea mai scumpă energie electrică pentru consumul casnic din UE, calculat la standardele puterii de cumpărare

România a raportat în a doua parte a anului trecut un preț la energie electrică pentru uz casnic de 19,1 euro la 100 kWh, între ultimele cinci cele mai reduse din UE. Pe de altă parte,...