DTZ: Sunt garantii imobiliare care astazi valoreaza zero

Numarul falimentelor imobiliare este foarte mic fata de intensitatea cu care s-a manifestat criza in Romania, situatie favorizata de atitudinea bancilor, a declarat Mihnea Serbanescu, directorul general al DTZ Echinox, adaugand ca sunt garantii bancare a caror valoare este zero in prezent, relateaza Mediafax.

 

"Falimentele de pe piata imobiliara sunt normale. Numarul acestora este surprinzator de mic fata de intensitatea cu care s-a manifestat criza pe piata imobiliara romaneasca si asta datorita bancilor. Nu s-a atins pragul adevarului in ceea ce priveste falimentele. Vor mai fi falimente si in acest an, dar aceasta numai daca bancile vor vrea, si vor incepe sa evalueze garantiile la adevaratele lor valori", a declarat  seful DTZ.

El a aratat ca in prezent sunt pe masa bancilor sute de dosare cu imprumuturi neperformante date dezvoltatorilor imobiliari.

"Bancile daca ar evalua garantiile la adevarata lor valoare, multi ar trebui sa intre in faliment. Sunt garantii care valoreaza zero. Daca un bloc de locuinte sau o cladire de birouri, fie ele construite in camp, mai au o anumita valoare, sunt terenuri care au fost acceptate ca garantii pentru credite de zeci de milioane de euro si care acum nu mai valoreaza nimic. Probabil ca bancile vor reusi sa acopere pierderile provocate de astfel de proprietati dupa ce va incepe aprecierea altor garantii din portofoliu", a explicat Serbanescu.

In opinia sa, masa totala a garantiilor bancare este supraevaluata, iar primele "produse imobiliare" care pot fi "lichide" sunt cele care nu sunt ipotecate. 

 

"Singurele produse lichide, care pot fi vandute, sunt cele detinute de proprietari cum este Gigi Becali, care nu au banci in spate. Au cumparat terenul in urma cu multi ani, iar acum il vand la un anumit pret dictat de piata. Neavand in spate banci, care i-ar obliga sa vanda la un anumit pret pentru ca acestea sa-si recupereze creditele, pot demonstra mai multa flexibilitate. De aceea, nu se vor pune in miscare active pana cand bancile nu vor face de buna voie write-off (o reevaluare in scadere a activelor imobiliare, n.r.)", a adaugat Serbanescu.

El a aratat ca sunt putine proprietati care sunt in situatia de a nu fi ipotecate, iar majoritatea proprietatilor sunt ipotecate pe valori mai mari decat cele reale.

"Aceasta situatie se poate rezolva prin vointa politica. Bancile nu vor face de buna voie write-off, daca BNR, prin norme, nu le va obliga sa lichideze activele neperformante. Acum bancile nu sunt obligate si muta active si creante neperformante pe diverse SPV-uri (vehicule de investitii, n.r.). Masa de credite neperformante este mult mai mare, iar evaluarile garantiilor sunt prea optimiste", a explicat reprezentantul DTZ.

Cu toate acestea, Serbanescu crede in revenirea pietei imobiliare in acest an, dar diferit in functie de segmente.

"Rezidentialul, fara masuri de sustine a achizitiilor si de restabilire a increderii in piata, va reveni ultimul. Oamenii nu cumpara pentru ca nu au incredere in piata, in ziua de maine, in banci etc. Pe piata comerciala, birouri, retail, industrial, lucrurile par ca isi revin, avand in vedere activitatea de anul trecut", a afirmat Serbanescu, adaugand ca exista un exces de lichiditate pe piata, dar politica Bancii Nationale de mentinere a dobanzii cheie la un nivel ridicat incurajeaza pastrarea banilor in banci.

El sustine ca piata imobiliara are nevoie de masuri pe termen lung pentru stimularea consumului si mai ales a investitiilor, una dintre acestea fiind scaderea TVA pentru achizitia de apartamente noi, indiferent de valoare.

"Investitorii plaseaza capital in imobiliare pentru a obtine fie venituri din chirii, fie ca dupa o anumita perioada valoarea proprietatii sa se aprecieze si sa vanda la un pret mai mare. Investitorii prefera acum sa pastreze banii in banci pentru ca prin dobanzile primite castiga mai mult decat randamentul din investitii imobiliare. Acest lucru este favorizat si de politica BNR care tine dobanda sus. Banii stau in banci si nu sunt investiti, existand un exces de lichiditate", a apreciat Serbanescu.