Cine trage in jos economia mondiala?

Miercuri, 10 Iunie 2015, ora 13:52
4932 citiri
Cine trage in jos economia mondiala?
Foto: Kremlin.ru

In urma cu 14 ani, analistii Goldman Sachs lansau o teza conform careia patru dintre pietele emergente - India, China, Rusia si Brazilia - urmau sa se transforme in locomotive ale cresterii economice globale, acoperind un gol lasat de tarile dezvoltate ale Occidentului.

Astazi, BRICS, organismul de cooperare a cinci economii emergente - Rusia, China, Brazilia, India si Africa de Sud - se anunta mai degraba dezamagitor, urmand un tipar inradacinat pe piata sud-americana si a Asiei de Sud-Est, sustine analistul premiat William Pesek, intr-un editorial din Bloomberg.

Poveri ale economiei globale

Fata de estimarile analistilor Goldman Sachs de acum aproape un deceniu si jumatate, cele patru mari economii emergente se dovedesc mai degraba un risc major, riscand sa traga in jos economia globala.

Exporturile Chinei in luna mai si-au continuat declinul pentru a treia luna consecutiva, in timp ce importurile au atins deja 7 luni de scadere.

Cea mai importanta economie a Asiei este lovita din doua directii: o cerere redusa de marfa peste hotare si o economie cuprinsa de lentoare pe plan intern.

Dar nu este doar China in aceasta situatie. Cel mai recent studiu efectuat de economistii de la Oxford arata ca un declin al importurilor se observa si in Brazilia, India si, in special, Rusia.

Cele patru economii se fac vinovate de o descrestere cu 1,3 puncte procentuale in comertul mondial anual, o situatie nemaiintalnita de la perioada crizei financiare de acum 7 ani.

Fenomenul se extinde deja dincolo de cele patru piete mentionate mai sus. Alte 13 economii in dezvoltare mentinute sub observatie de catre cercetatorii de la Oxford dau semne de scadere a importurilor.

In cazul lor, cresterile anuale inregistrate in primul trimestru se cifreaza la doar 1,5%, in timp ce media estimata pe termen lung indica o crestere de 8%.

Si mai ingrijorator este ca aceasta incetinire a ritmului de importuri s-a declansat inca dinainte ca Rezerva Federala americana sa recurga la cresterea dobanzii de referinta.

De altfel, actiunile de pe pietele emergente au atins la inceputul acestei saptamani a unsprezecea zi consecutiva de declin pe fondul ingrijorarii privind politica monetara a Rezervei Federale.

Este cel mai lung declin inregistrat in ultimii 24 de ani pe aceste piete.

Tiparul inconstantei

Nu este pentru prima oara cand economiile emergente manifesta o inconstanta in pastrarea unui ritm stabil de crestere economica.

Tarile din Sud-Estul Asiei au avut aceasta problema in 1997, Rusia le-a urmat un an mai tarziu, iar in America de Sud, Argentina s-a prabusit economic de nenumarate ori.

Sunt insa destule motive care ii fac pe analisti sa creada ca amenintarea de astazi se poate dovedi mai severa si mai de durata decat episoadele precedente.

Printre motivele care dau fiori economistilor se numara gradul ridicat de indatorare al economiilor emergente si lipsa cresterii economice in tarile dezvoltate.

Chiar si cu recenta reducere a somajului pe piata americana, o crestere economica de 2,7% prognozata pentru Statele Unite reprezinta doar 50% din ritmul inregistrat la finalul anilor '90.

La fel, in Europa, cresterea de 1% raportata inprimul trimestru abia se ridica la o treime din performantele de acum 15 ani.

In Japonia, desi economia a marcat o crestere de 3,9% in primul trimestru, deprecierea yenului cu 30% intuneca perspectivele de crestere economica in regiune.

Miza majora

Aceste cifre se dovedesc a fi mult mai importante acum, pe masura ce economiile emergente au ajuns sa joace un rol central in economia globala.

In 1999, aceste contau la nivel global in proportie de 23% din PIB-ul mondial si 38 de procente in paritatea puterii de cumparare. Astazi, au o influenta de 35, respectiv 50 la suta.

Doar China, India, Rusia si Brazilia cumuleaza la un loc 20% din PIB-ul global, aproape cat cele 27 de procente inregistrate de Statele Unite in 2007, inaintea declansarii crizei financiare.

Natiunile dezvoltate au devenit intre timp si mai expuse riscurilor reprezentate de pietele emergente.

In decembrie, 2014, Banca Reglementelor Internationale a estimat ca economiile emergente au acumulat datorii de peste 6.000 de miliarde de dolari.

China, importanta covarsitoare

China reprezinta de-a dreptul un caz delicat in balanta economie globale. Cea mai mare putere economica a Asiei atarna mai greu decat pare.

Incetinirea ritmului de crestere economica al Chinei a generat deja o prabusirea pretului materiilor prime, iar economiile Australiei, Braziliei si Rusiei au avut de suferit ca urmare a acestui fapt.

Supraevaluarea pietei de actiuni din China reprezinta de asemenea un alt motiv de ingrijorare pentru analisti. "Fierbe ca o oala sub presiune. Sunt foarte pesimist in aceasta privinta", marturiseste Gabriel Stein, economist la Oxford.

Investitorii insista insa sa stoarca si ultima picatura de pe bursele din China.

Indicele compozit de pe bursa din Shanghai a atins cu cateva zile in urma cel mai ridicat plafon din ianuarie 2008 si pana in prezent, inregistrand o crestere de 153% in ultimul an.

Pana la o eventuala corectie, bursa din Shanghai poate evolua in directii surprinzatoare pentru multi investitori. Bineinteles, cu cat se va umfla mai mult, cu atat mai dureroasa va fi caderea.

Din nefericire, asa cum remarca si economistii de la Oxford, caderea nu se va rezuma doar la China. Se pare ca visul de a acorda importanta economiilor emergente din China, India, Rusia si Brazilia tocmai s-a transformat intr-un cosmar.

#criza economii emergente, #riscuri economie China, #efecte criza economii emergente, #economii BRICS , #Management