Fondatorul Wikipedia: Google n-ar trebui lasat sa "cenzureze istoria", in baza dreptului la uitare

Jimmy Wales, fondatorul enciclopediei participative online Wikipedia, avertizeaza ca Google nu ar trebui lasat "sa cenzureze istoria", in baza dreptului la uitare, precizand ca decizia recenta a Curtii Europene de Justitie (CEJ) in acest sens lasa loc la interpretari si este "confuza".

"Legea, asa cum este ea acum, este confuza. Avem aceasta regula a CEJ, care lasa loc la interpretari si este foarte greu de talmacit", a declarat Jimmy Wales, care a cofondat enciclopedia online gratuita Wikipedia in 2001.

"As spune ca cea mai mare problema pe care o avem este aceea ca legea pare sa indice faptul ca Google trebuie sa cenzureze linkuri care trimit la informatii care sunt in mod evident publice - linkuri la articole legal publicate, la stiri demne de incredere", a declarat Jimmy Wales, vineri, la BBC Radio 4.

Jimmy Wales a precizat ca nu poate vorbi din perspectiva Google, precizand ca este doar consilier extern al companiei. El a spus ca face recomandari generale reprezentantilor motorului de cautare si, totodata, face recomandari autoritatilor in privinta reformarii legislatiei.

Wales a mai spus ca protejarea datelor personale este un domeniu vast, "aproape orice aspect care vizeaza o persoana putand fi considerat a fi o informatie personala - inclusiv faptul ca primul ministru este casatorit".

"Ceea ce trebuie sa facem cand vorbim despre protectia utilizatorilor... vorbim despre companii care detin informatii si trebuie sa le gestioneze intr-un mod corect - vorbim in acest caz despre informatii private, despre evidentele medicale ale oamenilor, despre aspectele financiare ale acestora. Este o categorie complet diferita", a mai spus Jimmy Wales.

Potrivit acestuia, Claude Moraes, presedintele Comisiei pentru libertati civile din Parlamentul European, a fost de acord cu faptul ca aceasta lege este "confuza", avand la baza acte normative din 1995 privind protectia datelor personale.

Numarul solicitarilor de stergere din cautari primite de Google

Pana pe 18 iulie, Google a primit peste 91.000 de solicitari de stergere din cautari a 328.000 de linkuri, a declarat un reprezentant al Google, vineri, responsabililor de la Bruxelles, conform unor surse citate de bloomberg.com.

Google Inc. a comunicat organismelor de reglementare europene responsabile cu protejarea datelor utilizatorilor ca a raspuns pozitiv la mai mult de jumatate din cererile pe care le-a primit in baza "dreptului de a fi uitat", a declarat aceeasi sursa.

Cele mai multe cereri au fost din Franta (17.500 pentru 58.000 de linkuri) si din Germania (16.500 pentru 57.000 de linkuri), a mai spus aceeasi sursa.

Google a respins mai mult de 30% din solicitarile primite si a solicitat informatii suplimentare in urma unor astfel de cereri in 15% din cazuri.

Operatorul celui mai utilizat motor de cautare din lume a infiintat site-ul si o comisie de experti pe 29 mai, pentru a respecta o decizie a Curtii Europene de Justitie (CEJ) conform careia utilizatorii pot cere Google si altor motoare de cautare pe internet sa stearga din rezultatele cautarilor online unele link-uri catre stiri, decizii judecatoresti si alte documente care contin informatii inadecvate, irelevante si care incalca dreptul la viata privata.

Astfel, Google a publicat pe internet un formular care poate fi accesat de orice persoana din Europa care doreste sa solicite eliminarea anumitor rezultate ce apar pe acest motor de cautare.

Google a eliminat 4.611 linkuri, cereri trimise din Romnaia

Din Romania, Google a primit 932 de cereri de eliminare din cautari a 4.611 linkuri, in baza "dreptului de a fi uitat". Aceste solicitari au fost primite in perioada 29 mai - 30 iunie, dupa cum au declarat reprezentantii Google Romania.

Compania Google a precizat la momentul respectiv ca nu va sterge toate aceste linkuri, ci va analiza fiecare cerere in parte si va decide in functie de relevanta fiecareia.

"Am inceput de curand sa punem in aplicare cereri de eliminare a unor rezultate din cautari, in conformitate cu decizia Curtii Europene de Justitie (CEJ). Acesta este un proces nou si in continua evolutie pentru noi. Continuam sa analizam reactiile pe care le primim si, totodata, sa colaboram cu autoritatile de protectie a datelor si alte organizatii pentru a ne conforma deciziei CEJ", a anuntat Google.

Decizia Curtii Europene de Justitie a fost o surpriza pentru Google si alte companii de profil aflate in atentia Uniunii Europene pentru practicile in domeniul respectarii vietii private. Blocul comunitar vrea sa extinda prerogativele autoritatilor de reglementare in domeniul protejarii datelor, astfel incat acestea sa poata aplica amenzi in cazul nerespectarii prevederilor legale.

Dezvaluirile legate de spionarea de catre Statele Unite a unor cetateni ai UE, inclusiv a unor politicieni, intre care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atentia acordata protejarii vietii private.

Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat insa ca decizia CEJ ar putea incuraja regimurile politice represive sa incerce sa cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.

Odata cu implementarea deciziei CEJ, Google a eliminat din rezultatele cautarilor articole ale unor institutii de media, intre care s-au numarat BBC si The Guardian. Dupa ce si-a atras acuzatii de cenzura, Google a inceput sa reintegreze in rezultatele cautarilor unele link-uri pe care le eliminase in numele asa-numitului "drept de a fi uitat".