Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Majorarea salariilor la bugetari: Alternative si impact economic

Majorarea salariilor la bugetari: Alternative si impact economic


Statul ar trebui sa se comporte corporatist, pentru ca bugetarii sa se simta motivati. Noul Guvern a decis majorarea salariilor bugetarilor incepand cu o prima transa de 8% de la 1 iunie, insa oamenii de afaceri considera ca existau si alte alternative.

Decat sa majoreze salariile bugetarilor, mai bine Guvernul le-ar fi renegociat la pachet creditele bancare, astfel incat sa le scada ratele cu o treime. Este parerea omului de afaceri Dan Sucu, proprietarul Mobexpert.

Acesta a declarat pentru ZF ca propunerea sa a fost dezbatuta in cadrul Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri. In opinia acestuia, pentru salariatul roman nu conteaza atat de mult nivelul salariului, cat venitul liber de care dispune in fiecare in fiecare luna. De aceea, statul ar putea prelua obligatia de a garanta 20% pentru creditele noi sau vechi.

In opinia consultantului financiar, Ionel Blanculescu, secretar al Consiliului Consultativ pentru mediul de afaceri, statul, ca o "corporatie" cu 1,2 milioane de angajati, dispune de doua metode prin care isi poate sprijini salariatii: cele cantitative si cele calitative.

"Cele cantitative sunt reprezentate prin majorari salariale in conditiile in care aceste sume de bani vin de la bugetul de stat si nu fac altceva decat sa incarce efortul zonei private care este generatoare de taxe si impozite.

Domnul Sucu, cu o experienta in actul de management, a precizat ca statul ar trebui sa abordeze metode calitative. La nivelul bugetarilor, la fel ca si la nivelul angajatilor din mediul privat, un numar destul de mare are diverse credite contractate la banci. Daca statul s-ar comporta corporatist si ar gandi pe acest model calitativ, ar putea sa se organizeze astfel incat sa negocieze in numele angajatilor proprii, conditii mai bune cu bancile pentru aceste contracte de imprumut", a declarat secretarul Consiliului Consultativ, pentru Business24.

Acesta considera ca propunerea formulata de omul de afaceri Dan Sucu ar putea fi extrapolata pe toate acele elemente care tin cont de nevoile bugetarilor.

"Una este sa negociezi cu anumite spitale private care ofera servicii de sanatate si alta e sa lasi pe fiecare de capul lui sa se duca sa negocieze", mai spune acesta.

Dan Petre: "O idee ciudata"

Pe de alta parte, analistul Dan Petre este de parere ca aceasta idee formulata de presedintele Mobexpert este una ciudata, fara a avea legatura ci disciplina contractuala a functiei publice.

"Si daca n-ai credit?! De ce sa-l discriminezi pe cel care nu are credite semnificative?! E o obligatie pe care si-a asumat-o Guvernul in 2010 si a amanat-o un an si jumatate. Nu a fost o masura permanenta, ci doar o masura temporara.

E vorba de principiul egalitatii in fata dreptului. Statul avea un contract cu angajatii sai pe care si l-a renegociat fara acordul celorlalte parti, dar pe o baza temporara. Textul ordonantei era pana in ianuarie 2011", a subliniat Dan Petre, pentru Business24.

Cu toate acestea, Ionel Blanculescu spune ca statul ar trebui sa gandeasca mai flexibil decat a facut-o pana in prezent. Acesta considera ca daca s-ar comporta corporatist, bugetarii ar putea fi mai motivati.

"Domnul Sucu ne-a explicat ca ar fi mai multe astfel de elemente prin care bugetarul ar putea fi sprijinit, astfel incat rezultatul sprijinului sa depaseasca valoarea majorarilor salariale, in conditiile in care acestea nu ar mai fi acordate si ar putea fi folosite pentru alte nevoi ale statului.

De exemplu, un minister care are 2000 de oameni poate negocia cu o banca o astfel de formula, sub forma de partener. Daca s-ar negocia o linie de consum, poate ar castiga si banca fiindca ar avea 2000 de clienti noi si ar castiga si salariatii. Este vorba de o negociere pentru un numar mai mare de clienti.

De exemplu, sa presupunem ca sunt angajati care inchirieaza. Una este sa vorbesti cu un dezvoltator pentru 500 de salariati, sa obtii trei blocuri unde sa-i lochezi si alta e ca fiecare sa-si caute de capul lui o chirie. Se incearca niste metode mai competitive care se aplica si in mediul privat. Fiecare manager de companie incearca sa-si motiveze angajatii", mai spune Ionel Blanculescu.

Cu toate acestea, reintregirea salariilor bugetarilor este o decizie a Curtii Constitutionale. De aceea, secretarul Consiliului Consultativ atrage atentia asupra faptului ca statul nu face altceva decat sa respecte decizia Curtii Constitutionale. Prin urmare, in prezent, nu se pune problema de substituire cu alta formula.

Reintregirea salariilor bugetarilor va avea loc in doua transe, pana la finalul anului 2012. Astfel, prima transa, de 8%, va fi acordata incepand cu 1 iunie 2012. A doua majorare salariala se va face in luna decembrie, atunci cand vor fi reintregite salariile bugetarilor, procentul fiind de 7,5%, conform spuselor ministrului Finantelor Publice, Florin Georgescu.

Ce impact economic va avea in economie reintregirea salariilor bugetarilor?

"Este greu de calculat un impact imediat al cresterii salariilor. Aceasta crestere nu este spectaculoasa si ramane de vazut care este comportamentul oamenilor care au activitati in sectorul bugetar. Nu toti banii se vor duce in consum. O parte din ei vor fi probabil economisiti, lucrul asta ramane la decizia fiecarui individ.

Nu poate fi asteptat un impact major asupr consumului. Putem astepta insa o usoara redresare a consumului gospodariilor", a declarat Claudiu Doltu, profesor de economie la ASE.

In opinia acestuia, discutia legata de revenirea salariilor la nivelul existent de dinainte de reducerile de acum doi ani are doua componente - una economica si una politica. Acesta a atras atentia asupra faptului ca masurile discutate si cu partenerii internationali, FMI, CE si BM nu vor periclita stabilitatea macroeconomica a Romaniei.

"Nu nivelul salariilor in sectorul public raman o problema ci faptul ca s-au intarziat foarte mult reformele structurale. Probleme nerezolvate de atunci sunt la fel si astazi si salariile au fost o tinta falsa si taierea lor dovedeste ca s-a evitat abordarea problemelor structurale din Romania.

Aceste probleme structurale au fost si sunt legate de ineficienta din sectorul intreprinderilor de stat, certitudinea nesustenabilitatii a sistemului de pensii si de sanatate si mai ales problemele din sectorul energetic si de infrastructura.

Faptul ca permanent salariile au fost scoase in fata ca fiind solutia fericirii prezentului si viitorului acestei tari este un mod de a abate atentia de la problemele serioase de constructie din aceasta tara", a mai adaugat Claudiu Doltu.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3326 ori