Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Retrospectiva Guvernului: Rezultate economice, agenda, ministri si legi asumate

Retrospectiva Guvernului: Rezultate economice, agenda, ministri si legi asumate


Datele economice aferente trimestrului al treilea reprezinta cele mai vizibile rezultate ale Guvernului in acest an. Astfel, Romania a avut cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana in acest interval, fata de precedentele trei luni si de perioada iulie-septembrie 2012, potrivit Eurostat. Cu 1,6%, Romania este lider in UE, urmata de Letonia (1,2%), Marea Britanie si Ungaria (ambele cu 0,8%) si Polonia (0,6%).

Institutul National Statistica a publicat aceleasi date, adaugand ca fata de perioada similara din 2012, avansul este de 4,1%. In plus, la momentul actual, Romania are o rata anuala a inflatiei de 1,8%, cea mai mica dupa 1989.

Comisia Europeana a rambursat Romaniei 7,10 miliarde de euro, care reprezinta 36,96% din alocarea UE 2007-2013. Din aceste fonduri, platile intermediare rambursate insumeaza 4,997 miliarde euro, ceea ce reprezinta 26,01% din alocarea UE 2007-2013. Valoarea declaratiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeana este de 5,309 miliarde de euro, ceea ce inseamna o absorbtie curenta de 27,63% din alocarea UE.

In primele noua luni ale anului 2013, balanta comerciala cu produse agroalimentare a Romaniei a inregistrat un excedent de 3,2 milioane de euro. Este pentru prima oara dupa 1994 cand exista excedent.

Salariul minim a ajuns la 180 euro, pensia medie lunara la 196 euro si exista un numar de 66.000 de noi locuri de munca stabile in economie (perioada 1 ianuarie / 30 septembrie 2013), ajungand la peste 100.000 de noi locuri de munca incepand cu mai 2012. Rata somajului in trimestrul al treilea a fost de 7%, in scadere fata de trimestrul anterior (7,5%) (metodologie BIM comparabila la nivel european). Numarul somerilor a scazut cu 46.000, ajungand de la 758.000 in trimestrul II la 712.000 in trimestrul III, conform INS.

Agenda externa in 2013

In planul actiunilor externe, in 2013, activitatea Guvernului a fost marcata de o serie de intalniri la nivel inalt ale premierului Victor Ponta cu sefi de stat si de guvern din tari care au un rol decisiv in politica internationala. Prin cele mai insemnate: vizita in Statele Unite ale Americii, cele doua intalniri cu premierul chinez, mai intai in iulie la Beijing si apoi in noiembrie la Bucuresti, vizita premierului roman la Paris si Berlin, precum si in Spania.

Bucurestiul a fost timp de trei zile, 25-28 noiembrie, cat a durat vizita oficiala a premierului chinez, Li Keqiang, gazda negocierilor economice si politice dintre China si economiile din Europa Centrala si de Est. Vizita oficiala a premierului chinez, Summitul premierilor din Europa Centrala si de Est si China, Forumul Economic desfasurat in marja reuniunii la nivel inalt au insemnat pentru Bucuresti nu doar discutii si negocieri, ci si semnarea unor documente bilaterale importante. La nivel guvernamental, Victor Ponta si Li Keqiang au adoptat o Declaratie comuna privind aprofundarea cooperarii bilaterale, iar reprezentanti ai celor doua guverne si ai mediului de afaceri au semnat o serie de memorandumuri de cooperare bilaterala in domeniile energie, sanitar-veterinar, industrial, societatii informationale si al culturii.

In perioada 21-23 octombrie, premierul Victor Ponta a efectuat o vizita oficiala la Washington, impreuna cu ministrii Energiei, Constantin Nita, Afacerilor Externe, Titus Corlatean, Educatiei, Remus Pricopie, si Mediului, Rovana Plumb. Principalele puncte ale vizitei au fost intalnirile cu presedintele Bancii Mondiale, Jim Yong Kim, cu vicepresedintele american Joe Biden, la Casa Alba, cu congresmeni si cu reprezentanti ai mai multor companii americane - Exxon Mobil, Chevron, Motorola, IBM si HP. De asemenea, premierul a avut intalniri si in cadrul Congresului cu acei reprezentanti responsabili de modificarea legislatiei ce va permite pe viitor includerea Romaniei in programul Viza Waiver.

Pe 26 iunie, premierul Victor Ponta a inceput asa-numitul turneu asiatic care a inclus vizite in Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan si China. Vizita in China, efectuata la invitatia omologului sau Li Keqiang, a fost prilejul cu care s-au pus la punct detaliile Forumului de Investitii si ale Reuniunii premierilor din Europa Centrala si de Est-China, desfasurate in noiembrie la Bucuresti.

Alte momente reprezentative ale activitatii in plan extern a Guvernului sunt vizita la Paris a premierului Victor Ponta, in februarie, si cea la Berlin, in iunie. In Franta, Victor Ponta a semnat cu omologul sau francez, Jean-Marc Ayrault, "foaia de parcurs" pentru relansarea Parteneriatului strategic dintre Romania si Franta. Parteneriatul strategic dintre cele doua state a fost incheiat in 2008 pentru o perioada de cinci ani, urmand ca valabilitatea lui sa fie extinsa cu perioade succesive de cinci ani. Premierul roman a fost primit la Palatul Elysee, de presedintele Francois Hollande.

In iunie, Victor Ponta a fost la Berlin la invitatia cancelarului german, Angela Merkel. In cadrul intrevederii, prim ministru roman a dat asigurari ca Romania si-a recastigat stabilitatea si vrea sa redevina un partener strategic si de incredere pentru Germania. Cancelarul Merkel a afirmat ca intre Germania si Romania exista un parteneriat strans si datorita minoritatii germane de pe teritoriul tarii noastre.

In iulie, premierul Ponta s-a aflat la Madrid, iar concluziile vizitei au fost exprimate clar de omologul sau spaniol Mariano Rajoy: Spania si Romania sunt parteneri strategici, iar relatiile bilaterale vor fi intensificate.

Schimbari de ministri: patru liberali au plecat din Guvern

In martie, Guvernul Ponta II a inregistrat prima schimbare a unui ministru. Mona Pivniceru, titulara portofoliului de la Justitie, a fost desemnata de Senat, pe 26 martie, judecator la Curtea Constitutionala. Pe 15 aprilie, Robert Cazanciuc a depus juramantul ca ministru al Justitiei.

Pe 12 iulie, Relu Fenechiu a fost revocat din functia de ministru al Transporturilor. Acesta fusese condamnat cu cateva zile in urma de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul ''Transformatorul'' la cinci ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la abuz in serviciu in forma calificata. Decizia nu e definitiva. Din 26 august, Ramona Manescu, fost europarlamentar, si-a inceput mandatul de ministru al Transporturilor.

Pe 7 octombrie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, demisioneaza, dupa ce solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte privind inceperea urmaririi penale impotriva sa a fost respinsa de Senat. Pe 3 septembrie, procurorul general solicitase Senatului si Presedintiei declansarea procedurilor pentru formularea cererii de incepere a urmaririi penale fata de Varujan Vosganian si fata de fostul ministru al Economiei Adriean Videanu. Cei doi sunt acuzati de savarsirea infractiunilor de complot si subminarea economiei nationale, in legatura cu facilitarea livrarilor de gaze naturale de Romgaz catre SC Interagro. Pe 16 octombrie, liberalul Andrei-Dominic Gerea devine noul ministru al Economiei.

Ministrul Culturii Daniel Barbu a demisionat pe 12 decembrie din functia de ministru al Culturii in urma presiunilor publice facute asupra sa, dupa ce a declarat ca bugetul Programului national de prevenire si control HIV/SIDA este prea mare in comparatie cu cel destinat organizarii festivalurilor culturale. In locul sau la Ministerul Culturii a venit liberalul Gigel-Sorinel Stirbu.

Relatia Guvern - Parlament si opozitia parlamentara

Guvernul Victor Ponta si-a asumat raspunderea pe doua legi in 2013, Legea retrocedarilor si Legea descentralizarii, si s-a confruntat cu mai multe motiuni simple.

Legea retrocedarilor a fost asumata in Parlament de Guvernul Ponta II pe 17 aprilie. Conform Guvernului, actul normativ si-a propus sa aduca "o reparatie istorica pentru cei care au avut de suferit in urma cu aproape 70 de ani, cand le-au fost confiscate proprietatile de catre regimul politic de atunci". Spre sfarsitul anului, la 20 noiembrie, Guvernul Ponta II si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pe Legea descentralizarii, in absenta parlamentarilor PDL. Scopul actului normativ: intarirea administratiei locale.

PDL a initiat prima motiune simpla la 26 februarie, in Camera Deputatilor, pe tema situatiei de la combinatul Oltchim Ramnicu Valcea, cu titlul "Guvernul Ponta - fabrica de someri". Opozitia a cerut Guvernului sa-si asume criza prin care trece societatea cu capital de stat, in timp ce ministrul Economiei de la acea vreme, Varujan Vosganian, i-a acuzat pe democrat-liberali ca atunci cand au fost la guvernare nu au respectat planul de privatizare a combinatului. La 6 martie 2013, plenul Camerei Deputatilor a respins motiunea simpla, cu 189 voturi impotriva, 78 de voturi pentru si 18 abtineri.

Deputatii PP-DD au depus, la randul lor, pe 11 martie, motiunea simpla cu titlul "Politica antieuropeana sau cum poate trai USL fara Schengen", semnata de 100 de parlamentari, dintre care 55 de la PDL. Initiatorii au solicitat demisia ministrului de Externe, Titus Corlatean, in contextul unor declaratii ale sale cu privire la spatiul Schengen. La 19 martie, motiunea a fost respinsa de plenul Camerei Deputatilor, cu 79 voturi "pentru", 226 "impotriva" si 16 abtineri.

PDL revine la 27 martie cu o noua motiune simpla, avand ca tema finantarea lucrarilor de extindere a retelei Metrorex - "Salvati metroul bucurestean!". La 3 aprilie, motiunea a fost respinsa in plenul Camerei Deputatilor, cu 211 voturi impotriva, 71 de voturi pentru si 11 abtineri.

Sirul motiunilor initiate de democrat-liberali a continuat la 23 aprilie, cand grupul PDL a depus la Camera Deputatilor textul "Companiile de stat sub guvernarea USL: management privat sau cumetrie de partid?". Guvernul USL a fost acuzat ca "a creat in companiile de stat noi locuri de munca pentru politruci si clientela politica, condamnand economia romaneasca la degradare, insolvente si falimente". La 8 mai, motiunea a fost respinsa de plenul Camerei, cu 225 de voturi contra, 31 de voturi pentru si 41 abtineri.

La 27 mai, PP-DD a depus la Camera Deputatilor motiunea simpla privind problemele mineritului din Valea Jiului, intitulata "Scapati mineritul din Valea Jiului de norocul rau al conducerii bicefale Vosganian-Nita". Documentul a fost semnat de 73 de deputati ai PP-DD si PDL. Motiunea a fost respinsa la 29 mai, cu 67 voturi "pentru", 218 "impotriva" si noua abtineri.

PP-DD si PDL au initiat pe 15 octombrie motiunea simpla "Opriti institutionalizarea inchizitiei audiovizualului si manipularea democratiei". Alesii care au semnat demersul au cerut ca un ministru care a avizat noul Cod al insolventei sa le dea explicatii pe aceasta tema. La 22 octombrie, motiunea a fost respinsa cu 65 de voturi pentru, 234 impotriva si 21 de abtineri.

La initiativa PDL, pe 22 octombrie, deputatii democrat-liberali si cei ai PP-DD au depus in plenul Camerei Deputatilor motiunea simpla "CFR Marfa - cronica unei alte privatizari esuate" cerand si demisia ministrului Transporturilor, Ramona Manescu. Motiunea a fost respinsa la 29 octombrie 2013, cu 224 de voturi impotriva, 50 pentru si 19 abtineri.

Un alt demers comun al Opozitie avand ca tinta Guvernul s-a inregistrat la 19 noiembrie, cand, in baza semnaturilor a 72 de deputati ai PDL si PP-DD, la Camera Deputatilor a fost depusa motiunea simpla "Taxarea pana la capat. USL te vrea sarac".
Semnatarii au cerut in textul motiunii "retragerea imediata a proiectului de buget pe anul 2014, stoparea furtului din banul public si transparentizarea tuturor cheltuielilor si veniturilor bugetelor centrale si locale". Motiunea a fost respinsa de Camera Deputatilor la 28 noiembrie, cu 55 de voturi pentru, 210 impotriva si zece abtineri.

Parlamentarii PDL si PP-DD au mai depus, la 28 noiembrie, o noua motiune simpla, intitulata "Descentralizarea USL, feudalizarea Romaniei". Initiatorii au aratat ca proiectul descentralizarii trebuia sa treaca prin mai multe etape obligatorii si printr-o pregatire corespunzatoare, realizata cu specialistii din mediul academic, cu reprezentantii asociatiilor comunale, municipale si judetene si cu participarea societatii civile. La 10 decembrie, motiunea simpla a fost respinsa ci 253 de voturi impotriva, 61 pentru si doua abtineri.

Doua bugete adoptate intr-un an

Cabinetul Victor Ponta II a elaborat si aprobat in 2013 doua proiecte de buget public, cel pentru anul in curs si bugetul pentru anul 2014.

La 23 ianuarie, Guvernul a adoptat proiectul bugetului pentru 2013, fundamentat pe un PIB de 623,314 miliarde lei, o crestere economica cu 1,6% fata de 2012, o inflatie medie anuala de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro si un deficit bugetar de 2,1% din PIB, respectiv de 13,394 miliarde de lei. Proiectul Legii bugetului de stat a fost adoptat pe 7 februarie de plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului. PDL a contestat legea bugetului la Curtea Constitutionala, care pe 13 februarie a respins sesizarea. Legea bugetului de stat pe anul 2013 si decretul de promulgare a ei, semnat de presedintele Traian Basescu, au fost publicate pe 22 februarie in Monitorul Oficial.

Bugetul public, rectificat de doua ori in 2013

Guvernul a aprobat pe 30 iulie prima rectificare bugetara pe anul in curs, dupa un acord cu partenerii internationali. Opt ministere (Sanatate, Dezvoltare, Justitie, Interne, Aparare, Externe, Mediu, Public) si doua servicii de informatii (SRI si SIE) au primit cei mai multi bani la rectificarea bugetara, in timp ce bugetele pentru sapte ministere (Muncii, Transporturilor,Educatiei, Finantelor Publice, Agriculturii, Fondurilor Europene, Tineretului si Sportului) si ale altor doua institutii publice (SGG si ANSVSA) au fost diminuate, a informat atunci Ministerul Finantelor Publice.

Executivul a operat cea de-a doua rectificare bugetara pe 30 octombrie. Proiectul de rectificare a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat cuprindea o reducere a veniturilor bugetare cu 2,9 miliarde de lei si o diminuare a cheltuielilor cu 1,635 miliarde de lei, pe fondul unei cresteri economice de 2,2%, respectiv un avans al PIB de la 623,3 miliarde lei la 625,6 miliarde lei.

Bugetul pe 2014, un compromis intre Guvern si Presedintie

Proiectul bugetului public pentru 2014 a fost adoptat in sedinta de Guvern din 15 noiembrie si era la un pas de a nu fi promulgat de presedintele Traian Basescu. Seful statului a conditionat semnarea decretului de renuntarea la masura cresterii accizei la carburanti cu 7 eurocenti pe litru. Executivul a acceptat sa amane, cu trei luni, pana la 31 martie, majorarea accizei. Prin urmare, pe 19 decembrie, presedintele a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2014. Bugetul consolidat al Romaniei pe 2014 va fi, in cifre rotunjite, de 230 de miliarde de lei.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Agerpres
Articol citit de 2019 ori