Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

INTERVIU. Dan Sova: Daca sunt nereguli in contractul Bechtel vom sesiza Parchetul

INTERVIU. Dan Sova: Daca sunt nereguli in contractul Bechtel vom sesiza Parchetul
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructura de Interes National si Investitii Straine, Dan Sova, anunta intr-un interviu acordat Business24 ca va cere o ancheta in cazul semnarii contractului Bechtel si ca va sesiza Parchetul daca vor fi descoperite nereguli de natura penala.

Contractul cu americanii de la Bechtel a fost semnat in 2004, cand premier era Adrian Nastase. Au trecut aproape 9 ani. Rezilierea contractului se face tot sub un mandat PSD, in urma unor negocieri dure. Statul roman tocmai a achitat 50 de milioane de euro, o datorie din 2011, "mostenita" de la cabinetul Boc, dupa cum spune ministrul Dan Sova. Acelasi ministru recunoaste in interviul acordat Business24 ca statul roman va plati o despagubire pentru incetarea contractului, dar ca "nu va fi una de domeniul fantasticului, asa cum s-a vehiculat in presa".

In cadrul aceluiasi interviu, ministrul Dan Sova anunta ca sunt foarte multi investitori interesati de Romania si ca va incerca sa elimine bariera "imobilismului administrativ". In ceea ce priveste gropile din "Autostrada USL", Dan Sova sustine ca sunt "pure speculatii"...

Care este lista top priority a marilor proiecte pentru 2013 ?

Proiectele pe care noi le avem, in acest moment, sunt autostrazile. Proiectele mari sunt legate de autostrazile date in concesiune, respectiv Comarnic-Brasov, Craiova-Pitesti si Centura de Sud a Bucurestiului. Mai avem ca proiect finalizarea portiunii Nadlac-Sibiu, din coridorul IV, pana in vara sau cel tarziu pana in 2015.

Am demarat tronsonul de autostrada Sebes-Turda, pe care am reusit sa il bagam pe alocarea financiara 2007- 2013, pentru ca nu s-au cheltuit suficienti bani de guvernele anterioare si am gasit loc. Reprezinta si o parte din Sebes-Unghieni, pentru ca marea autostrada de care se vorbeste este Sebes-Turda-Targu Mures-Targu Neamt-Iasi-Unghieni.

Vom mai avea o serie de proiecte in concesiune, pe care o sa le discutam cu guvernul. Tot cu guvernul vom discuta si care vor fi prioritatile finantate prin fonduri europene in perioada 2014-2020. S-ar putea sa fim implicati si in proiectul referitor la Canalul Siret-Baragan, in cazul in care guvernul decide sa ni-l transfere de la Agricultura. S-ar putea sa fim implicati si in proiecte energetice sau miniere, dar aceasta este decizia guvernului.

Va bazati foarte mult pe Parteneriatul Public Privat, dar proiectul de lege implica o serie de probleme. Cum veti regla aceste aspecte?

Daca m-as baza pe legea Parteneriatului Public Privat (PPP), pe legea actuala, nu as face niciun proiect, pentru ca legea interzice platile de disponibilitate. Acestea reprezinta contributia statului in ipoteza in care investitorul nu isi recupereaza sumele avute in vedere de finantatorul proiectului, adica de banca. Legea PPP de acum este inutila, afirmatie sustinuta si de faptul ca pana acum nu au fost finalizate proiecte cu ajutorul sau.

Ieri (1 aprilie n.red) am finalizat complet proiectul unei noi legi PPP, la care am lucrat impreuna cu Banca Mondiala de Investitii (BMI), cu EPEC, AMCHAM si Consiliul Investitorilor Straini. Avem o forma finala, pe care o vom da la Justitie, Finante si Dezvoltare Regionala. Vorbim de o lege facuta direct sub supravegherea BMI si are o serie de avize importante si pe care o vom trimite la Comisia Europeana pentru aviz.

Este o situatie dificila la Bruxelles, din cauza faptului ca se afla in asteaptare o directiva europeana care sa reglementeze PPP. La nivelul UE nu exista o directiva sau regulament referitor la PPP. Din cele 27 de state, experienta semnificativa au Anglia, Franta, Germania, Spania si Portugalia.

O a doua chestiune dificila este ca numarul de proiecte finalizate in PPP a scazut, la nivelul Uniunii Europene, iar noua directiva nu se bazeaza pe unificarea experientei, mai ales ca experienta statelor amintite mai sus este foarte diferita. Noi ne-am inspirat, la sugestia BEI-ului, din sistemul francez.

PPP-ul nu este un contract propriu-zis, ci o modalitate de incredintare a unui contract. Daca sunt motive de siguranta nationala sau de interes public, se pot rezilia orice fel de contracte, nu e vorba doar de PPP.

Ce mai vor americanii de la Bechtel de la statul roman?

Americanii au fost de acord ca acest contract trebuie sa inceteze si au inteles ca, din perspectiva statului roman, plata este exagerata, 1,4 miliarde de euro pentru 50 de kilometri de autostrada. Dupa ce se va incheia acest contract, voi cere o expertiza la Corpul de Control al guvernului si daca se vor constata nereguli de natura penala, vom anunta Parchetul.

Plata de 1,4 miliarde este exagerata si trebuie sa existe o explicatie. Dar de vina nu este Bechtel, ci statul roman. Nu imi dau seama unde, dar administratorul, statul roman, a gresit. Americanii ne-au solicitat sa platim datoria din 2011, lasata "mostenire" de administratia Boc, in valoare de 50 de milioane de euro, bani pe care i-am platit noi, in luna martie.

Va exista o despagubire, dar nu de domeniul fantasticului, asa cum s-a vehiculat. Vom spune public care este suma ceruta de americani si vom anunta si daca ne intelegem cu ei sau mergem la arbitraj.

Cat va fi, cu aproximatie, biletul de intrare pe autostrada?

Nu exista niciun proiect in discutie pentru a introduce plata pe autostrada. Mecanismul este foarte simplu: rovinieta se plateste pentru utilizarea infrastructurii, atat in ceea ce priveste drumurile nationale, cat si autostrazile.

Daca, in acest moment, vor fi autostrazi in concesiune, cei care vor concesiona, vor primi un procent din colectarile obtinute pe rovinieta. Exista o discutie, referitoare la momentul in care se vor desparti companiile - o Autoritate de Autostrazi si o Companie de Drumuri - nu poti vom avea o singura taxa pentru doua entitati.

S-a discutat despre felul in care vom taxa separat autostrazile si drumurile. Solutia identificata a fost sa pastram acelasi nivel al rovinietei si sa il impartim in doua: o parte din colectari sa mearga catre autostrazi, iar cealalta la drumuri.

In ciuda faptului ca ai 548 de kilometri de autostrada, intretinerea mare din rovinieta, se duce pe autostrada si nu pe drumuri nationale. In numar de kilometri, autostrada reprezinta sub 1% din infrastructura taxata, dar consuma aproape 50% din taxa. Nu este un motiv de ingrijorare eventuala introducere a unei taxe pe autostrazi, pentru ca nu pot avea si taxa de ausotrasda si rovinienta (iti interzice legislatia europeana).

Un alt aspect pe care vreau sa il lamuresc este ca niciodata autostrazile nu produc bani de pe urma autovehiculelor mici, ci pe camioane, tiruri si pe autovehiculele profesionale.

Pleaca Behtel, ne puteti spune care sunt investitorii aliniati la start sa continuie lucrarile?

Nu pot sa va spun, dar pot mentiona ca sunt cu adevarat interesati, mai ales ca autostrada chiar are trafic, intre Bors si Cluj. Mai ales de cand s-a luat decizia sa unim bucata de Autostrada Transilvania cu coridorul IV, proiectul este mult mai interesant pentru investitori si eu cred ca va fi concurenta pentru Autostrada Transilvania. Desigur, depinde si de capacitatea statului roman de a acoperi platile de disponibilitate, care se calculeaza in deficitul bugetar la momentul semnarii contractului.

Autostrada Transilvania nu se poate face decat in PPP sau concesiune, pentru ca nu va beneficia niciodata de fonduri europene, iar de la buget nu sunt bani.

Spuneti ca ati inclina, mai degraba, catre concesiune si nu catre PPP. De ce?

Diferentele sunt foarte mici si sensibile, fiind o discutie tehnica. Argumentul principal este ca o concesiune este mai bancabila decat un parteneriat public privat. Pentru infrastructura rutiera, bancile prefera concesiune si nu PPP.

In acest moment, pentru tronsonul Sebes-Turda actualizam studiul de fezabilitate, de la drum expres la autostrada, proces care va dura trei luni. Din toamna o vom licita si ii dam drumul proiectului.

Aveti mai multe proiecte in lucru, Cernavoda, canalul Siret-Dunare, Tarnita, proiecte blocate de mai mult timp. Cum veti indrepta lucrurile?

Reactoarele 3 si 4 sunt la ministerul Energiei si cred ca acolo vor ramane. Sunt doua proiecte care nu pot fi facute decat impreuna, dar pentru finalizarea lor este nevoie de 7,5 miliarde de euro, cu TVA inclus. Pentru Tarnita investitia se ridica la 1,2 miliarde de euro. Constructiile ambelor proiecte dureaza intre 7 si 10 ani si este nevoie de investitori care sa sustina financiar pana la 49% proiectul.

Un alt proiect care ar putea ajunge la noi este Nabucco Vest. Nabuco s-a transformat in Nabucco Vest dupa ce Azerbaidjanul a luat decizia de a prelungi conducta din Estul Turciei pana in Vestul Turciei, la granita turco-bulgara.

Problema este ca Bulgaria are o intelegere cu Rusia, pentru South Stream. Nu stiu daca in aceasta intelegere presupune si o interdictie pentru a trece Nabucco Vest, dar nu este exclsu sa fie asa. Din pacate, nu depinde de noi. Daca bulgarii pot construi pe teritoriul lor, atunci putem construi si noi pe teritoriul nostru, pentru ca asa este traseul.

In continuare, investitorii acuza birocratia si instabilitatea legislativa. Aveti proiecte legislative in acest sens?

Ministerul pe care il conduc a dobandit niste atributii specifice, pe care teoretic le-a avut si Agentia Romana de Investitii Straine, din 2001. Singura problema pe care aceasta institutie o avea era absenta puterii politice.

Noi le punem la dispozitie investitorilor informatii legate de schemele de ajutor de stat si ii insotim, daca este cazul, la directia de ajutor de stat din ministerul de Finante. Noi ne ocupam de chestiuni de care nu s-a mai ocupat nimeni in aceasta tara. De exemplu, in teritoriu, incercam sa rezolvam problemele pe care le poate intampina un investitor. Daca are probleme cu un drum, vedem daca il poate face CNADNR.

Ceea ce ne-au reprosat investitorii nu a fost lipsa de organizare. Ceea ce innebuneste investitorul este ca nu primesc un raspuns concret: da sau nu. Toate autoritatile pur si simplu tac. Daca nimeni nu ofera un raspuns clar, investitorul nu stie ce sa faca. Noi facem un fel de intermediere, intre autoritati, si uneori intre autoritati si investitori, incercand sa obtinem un raspuns. Este "o munca de gospodarie", dar trebuia facuta.

Nu este vorba de a veni cu forta politca din spate si de a spune autoritatii ce sa faca, ci doar sa faca si sa ofere un raspuns. In cazul in care acesta este "nu", sa mentioneze de ce, iar in caz contrar sa precizeze conditiile.

Foarte multi investitori mi-au spus: am investit in Moldova, Polonia, Ucraina, Serbia si Croatia. In Romania nu se poate, desi statul roman are mult mai multe avantaje decat aceste tari: forta de munca tanara, calificata, rezerve hidrotehnice, o independenta energetica destul de buna, reteaua de electricitate buna, cai de comunicatie buna, cea mai mare retea de cai ferate de din lume.

Noi avem un mare defect: imobilismul administrativ. Toata lumea este imobilia si asteapta indicatii pentru "ce sa faca". Pentru ei lucrurile sunt foarte simple, dar noi suntem capriciosi. Investitorii vin cu un plan de investitii, in care mentioneaza unde vor sa inceapa lucrarile, domeniul, numarul de locuri de munca pe care il vor infiinta si orasul de care sunt interesati.

Sunt cereri din toate domeniile, si in constructiile de masini si in tehnologie, dar nu am remarcat un domeniu anume in care sa fie mai multe cereri, iar investitorii au venit din multe regiuni, pe langa Uniunea Europeana, si din Asia, Malaezia, Coreea de Sud.

Domnul Fenechiu isi doreste "cu pasiune" o autostrada Iasi-Targu Mures. Ii veti indeplini aceasta "dorinta"?

Ii voi indeplini aceasta dorinta dupa ce se vor indeplini anumite conditii si dupa ce vom avea o lista a proiectelor care vor fi finantate din fonduri europene. Cand vom avea un memorandum, in Guvern, agreat de noi, in care vor fi mentionate proiectele finantate din fonduri europene si cele din PPP, imi voi da acordul sa treaca autostrada Turda-Unghieni. Nu avem nicio problema. Nu este vorba de o competitie sau de o aversitate, macar sa avem toti idei si resurse si sa facem tot ce ne luam in calcul.

A propos de domnul Fenechiu, autostrada USL are tot mai multe gropi...

Nu cred ca sunt probleme, ci sunt multe speculatii in jur. Eu aflu de la televizor ce presupune lumea ca am discutat.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 2632 ori