Despre mediul de afaceri romanesc - Opinie Mircea Cosea

Am salutat initiativa fostului prim ministru Mihai Razvan Ungureanu de a infiinta Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri, ca si decizia actualului prim ministru Victor Ponta de a continua aceasta initiativa.

Am convingerea ca este necesar un parteneriat intre executiv si mediul de afaceri romanesc, indiferent de forma pe care o imbraca acesta.

Dictionarele economice definesc mediul de afaceri ca fiind ansamblul reglementarilor si valorilor juridice, administrative, morale, etice, care alcatuiesc cadrul extern de infiintare si functionare a firmelor intr-o tara sau intr-o anumita zona. Rezulta ca si in conditiile existentei unui mediu de afaceri global sau doar la nivelul Uniunii Europene, mediul de afaceri national isi pastreaza anumite particularitati influentand strategia pe termen lung, tacticile si chiar activitatile zilnice ale firmelor din arealul economic national.

Mediul de afaceri si mediul politic

Una dintre cele mai importante particularitati ale mediului economic romanesc o consider a fi inaltul lui grad de politizare. Politica este prezenta in orice mediu de afaceri, oriunde si oricand, dar in Romania intruziunea politicii in economie a ajuns la stadiul de simbioza. Este motivul pentru care mediul de afaceri nu a reusit sa generalizeze cultura contractuala, preferand cultura clientelara.

Sprijinul reciproc intre mediul de afaceri si mediul politic in vederea obtinerii, pe de o parte a contractelor cu statul si pe de alta parte a finatarii campaniilor electorale a intarziat si chiar blocat ridicarea calitativa a mediului de afaceri la nivelul profesionalizarii business-ului in directia utilizarii performantei ca instrument de patrundere pe piete concurentionale. Licitatiile trucate, mita, contractele baietilor destepti, rambursari ilegale de TVA, etc. au determinat ca succesul in afaceri sa fie generat nu de raportul cost/beneficiu ci de raportul comision/beneficiu.

Cat de romanesc este mediul de afaceri romanesc?

Utilizand o analiza publicata de catre Centrul Roman de Modelare Economica aflam ca mai mult de 72% din cifra de afaceri este realizata de filialele companiilor multinationale rezidente in Romania. Spre exemplificare, in Top 100 Romania un numar de 46 de companii reprezentau industria. Aceste companii cumulau 49,8% din cifra de afaceri a topului.

Repartitia pe structura a capitalului celor 46 de companii era urmatoarea: 30 de companii cu capital majoritar strain acoperind 76,55% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100; 3 companii cu capital majoritar privat romanesc, acoperind 3,87% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100; 13 companii cu capital majoritar de stat acoperind 19,58% din cifra de afaceri a companiilor din industrie din Top 100.

Evident, cifrele atesta prezenta decisiva, din punct de vedere al deciziilor in mediul de afaceri si al performantei economice a companiilor cu capital majoritar strain. Ar mai trebui adaugat si faptul ca din perspectiva exportului in Top 100 exportatori, care acopera circa 52% din exporturile totale ale Romaniei, 96 de companii au capital majoritar strain.

Consiliu consultativ sau cenaclu literar artistic?

Romania nu are traditia finalizarii unor initiative, chiar foarte valoroase. Din acest motiv am un mare semn de intrebare in ceea ce priveste utilitatea Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri. Ca intotdeauna, la infiintarea unui nou comitet sau consiliu, mediatizarea dureaza cateva zile dupa care se asterne uitarea si dezinteresul. Nu exista rapoarte de activitate si nici rezultate directe iar cei care sunt membri raman doar cu un titlu pe cartea de vizita.

In cazul de fata, exista dupa parerea mea, doua riscuri. Primul, transformarea consiliului intr-un fel de cenaclu in care fiecare participant vorbeste despre el si problemele lui, practicand un lobby in directia rezolvarii propriilor probleme, al doilea, pierderea interesului guvernamental pentru probeleme ridicate de consiliu. Nu ar fi pentru prima data cand un guvern roman pierde treptat apetitul pentru parteneriat cu ceea ce generic am putea spune: societate civila.