Interviurile Business24.ro
HOT TOPICS

Romania, sub amenintarea FMI

Romania, sub amenintarea FMI


Fondul Monetar International (FMI) a intors foaia in relatia cu Romania. Finantatorii internationali au pus patru conditii Romaniei, care sunt obligatorii pentru ca, la toamna, termenii acordului sa fie sustinuti in fata colegiului director al FMI.

Practic, acest lucru ar echivala cu inghetarea acordului de imprumut de catre FMI, cu toate consecintele care decurg de aici. Cele mai previzibile sunt legate de subminarea increderii investitorilor internationali in Romania.

Ca sa nu mai punem la socoteala eventuala necesitate a folosirii unei transe din imprumutul preventiv, derulat in acest moment. Conditiile sunt deja cunoscute: privatizarea Oltchim si a 5% din compania nationala Transgaz, cresterea tarifului la gaze naturale si eliminarea arieratelor de la nivelul administratiilor publice locale.

Schimbarea la fata a FMI



Schimbarea de abordare a FMI este, fara indoiala, o surpriza. Am vazut, in ultimii ani, ca FMI a fost extrem de tolerant cu Romania. Chiar si atunci cand guvernele Romaniei nu si-au indeplinit in totalitate tintele agreate in acord, reprezentantii FMI, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale au fost foarte flexibili.

Romania a fost laudata pentru progresele facute si pentru tintele atinse si consolata pentru nerealizari. De altfel, conditiile inscrise in acord si nerespectate au fost reportate cu nonsalanta pentru urmatoarea evaluare a FMI. In acest sens, sunt deja cateva exemple de notorietate: managementul privat la companiile cu capital de stat este deja o poveste fara sfarsit.

Reforma sanatatii, inclusa in acordul cu FMI, a ramas in asteptare din lipsa de pregatire si din cauza interventiei brutale in procesul de dezbatere publica a presedintelui Traian Bascescu. Arieratele nu au ajuns niciodata la nivelurile convenite in acordul de imprumut cu finantatorii internationali.

Santajul FMI



Dintr-odata, insa, FMI schimba tonul. Pune patru conditii cu termene ultimative. Doua conditii sunt chiar neavenite si ilogice din punct de vedere economic. Este vorba de cele ce tin de privatizarea Oltchim si a unui pachet minoritar la Transgaz.

Incercarea guvernului Boc de a vinde un pachet de aproximativ 10% din Petrom este cea mai buna dovada ca a pune conditii in domeniul privatizarii este neadecvat.

Privatizarea nu se poate face contratimp, din doua motive: pentru ca, in felul acesta nu se poate obtine cel mai bun pret si, in al doilea rand, pentru ca o privatizare reusita presupune alegerea unui investitor solid.

Intr-un moment complicat pe pietele internationale, este greu de crezut ca se vor putea vinde, in conditii convenabile pentru statul roman, pachete de actiuni pana la toamna, chiar daca la Oltchim procesul de privatizare este deja demarat.

Privatizarea companiilor de stat ar trebui sa fie un proces de calitate si nu o cursa contracronometru.

Vanzarea pachetului detinut de stat la Petrom a fost oprita din motive legate de neacceptarea de catre stat a pretului de vanzare. Nu a fost un esec, ci o optiune. O optiune care, prin prisma rezultatelor din trimestrul doi al acestui an ale companiei, se poate spune ca a fost oportuna. Privatizarea trebuie sa aiba in vedere si interesele economice ale statului roman, nu doar respectarea, in orb, a unor conditii din acordul de imprumut.

Programul de privatizare convenit cu FMI



Este clar ca programul de privatizare convenit cu FMI se afla in intarziere. Dar ca finantatorii sa puna conditii in termeni ultimativi este antieconomic si incorect fata de statul roman. Cu atat mai mult cu cat conditiile nu se refera doar la vointa statului. Pentru privatizare este nevoie de un partener, cel putin un investitor, pentru a nu mai spune ca este nevoie si de incercarea de a maximiza pretul obtinut pe actiuni. Toate acestea nu se pot face intr-o luna de zile.

Actualul guvern se afla intr-o pozitie cel putin ingrata. Puterea politica de astazi, pe vremea cand se afla in opozitie, a pledat pentru o rediscutare a acordului cu FMI. In ceea ce priveste managementul companiilor de stat, ar fi chiar de discutat o noua abordare. Este vorba despre faptul ca ar trebui ca firmele de stat sa ajunga, in primul rand, la un management performant si abia dupa aceea sa se discute despre o eventuala privatizare. Intai, administrare corecta, abia dupa aceea atragerea unui investitor.

Gesturi incredibile ale FMI



Misiunea FMI de la jumatatea lunii august a mai inregistrat o noutate absoluta. Negociatorul FMI a anuntat, el insusi, cresterea cu 5% a tarifelor la gaze naturale atat pentru populatie, cat si pentru companii. Gestul este de domeniul incredibilului.

Este imposibil de inteles in ce calitate a anunat reprezentantul FMI cresterea tarifului gazelor naturale. Este acesta ministrul economiei in guvernul Romaniei? Este prim-ministru? Este seful autoritatii de reglementare? Nu este nimic din toate acestea. Si atunci, cum poate ajunge Erik de Vrijer sa anunte tariful gazului? O astfel de situatie o intrece chiar si pe cea din 2010, atunci cand presedintele Traian Basescu anunta (si decidea?) toate masurile economice in locul premierului Boc.

Anuntul negociatorului sef calca in picioare independenta institutiilor romanesti. Guvernul Boc a anexat Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), institutia fiind practic subordonata Executivului. Guvernul Ponta a redat, de forma, independenta ANRE rupand-o din subordinea prim-ministrului. Acum de Vrijer o aduce in directa subordonare a FMI.

Sa ne aducem aminte, totusi, ca ANRE ar fi trebuit sa fie o autoritate independenta, care sa judece tarifele reglementate la gaze naturale si energie electrica. Ce a mai ramas din independenta ANRE vedem astazi. Asa cum de altfel vedem ce s-a ales si din restructurarea sistemului energetic, facuta pe principii europene, la care Romania a fost un elev silitor. Vedem astazi cum "independenta" ANRE nu exista si nu a existat, cum reforma a nascut "baietii destepti", cum, doar pentru a indeplini niste cerinte europene legate de despartirea transportului de distributie, companiile de stat sunt subordonate unor alte ministere. Reforma energiei se face doar de forma si a ajuns sa se rezolve numai prin cresterea tarifelor. Pe fond, realizarea de investitii si crearea unei piete deschise, nu s-a facut aproape nimic.

Reactia oamenilor de afaceri



Doar Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a reactionat la decizia de crestere a tarifului gazelor naturale. AOAR a reamintit ca Europa nu poate gasi o formula comuna de tarif la gaze in relatia comerciala cu Federatia Rusa si ca sunt tari care beneficiaza de pe urma tarifelor mai mici la care primesc gaz din Rusia. Implicit, companiile din tarile respective fac profituri mai mari.

Cu alte cuvinte, Romania este pe cale sa se pacaleasca din nou cu asa-zisa reforma energetica europeana. AOAR vede o solutie de echilibru in supraimpozitarea profiturilor exceptionale ale companiilor din domeniul energetic. Lasand la o parte ca este o solutie complicat de calculat si de pus in practica, supraimpoziatarea nu ajuta prea mult companiile romanesti si nu poate decat, cel mult, sa duca si la "moartea caprei vecinului", adica a companiilor energetice.

Si, totusi, de unde vine schimbarea de atitudine a FMI? Este posibil ca din cauza intarzierii deja proverbiale a partii romane. Toate acordurile de imprumut s-au blocat la portile companiilor de stat.

Este posibil ca din cauza situatiei politice din Romania. Tensiunile politice ar putea sa fi slabit increderea finantorilor nostri internationali. Acestia ar putea sa fi considerat ca intarzierile in aplicarea acordului trebuie surmontate cu mai multa hotarare si ca indecizia din politica se poate transmite si in deciziile guvernamentale.

Este posibil sa fie vorba de un stil al noului sef al misiunii de evaluare a FMI. N-am crezut in aceasta varianta, intrucat oamenii de la FMI sunt, toti, functionari care respecta in esenta acelasi "manual de lucru". Este totusi posibil ca "stilul sa faca omul" si intre Erik de Vrijer si Jeffrey Franks sa fie o diferenta de abordare. Trebuie facuta si o remarca, poate de nuanta: Erik de Vrijer, spre deosebire de Franks, a sustinut prezentarea concluziilor misiunii de evaluare fara a fi alaturi de reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale. Poate ca este o intamplare sau poate nu.

Cert este ca, in aceasta vara, prinsi de vartejul temelor politice, am discutat mai putin despre amenintarea care vine dinspre FMI. Cele patru conditii nu vor fi usor de indeplinit. Pentru a fi indeplinite va fi nevoie de bani (pentru arierate), de miscari rapide si sigure (pentru privatizari), iar cresterea pretului gazului va nemultumi foarte curand pe toata lumea: populatie si firme. Daca acordul nu va fi discutat in toamna in "boardul" FMI, aceasta va fi inca o lovitura pentru Romania, alaturi de scandalul din politica.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.
Sursa: Business24
Articol citit de 3172 ori