Poate ca pepiniera foarte fertila de tehnologii revolutionare a Universitatii Stanford a determinat aparitia si dezvoltarea unor companii ca Hewlett-Packard sau Google, insa si institutele mici, cum e Institutul de Tehnologie Stevens, din Hoboken, New Jersey, stiu sa scoata cat mai multe castiguri din cercetare si dezvoltare.
In 2006, institutul a incasat venituri din cercetare in valoare de 4,5
milioane de dolari, cheltuielile cu aceasta fiind de 28 de milioane. Astfel,
scoala a obtinut un randament de 16%. In acelasi an, Stanford a obtinut 62 de
milioane de dolari, dupa ce a cheltuit 700 de milioane pentru cercetare.
Investitia recuperata de Stanford - 8,7%.
V-ati putea astepta ca o scoala numita dupa colonelul John Stevens al
treilea, cel care a pus bazele Oficiului pentru Inventii si Marci din Statele
Unite, sa transforme toate ideile in aur. Intr-adevar, Steven intentioneaza
sa-si patenteze chiar si propriul sistem de invatamant - intitulat "Technogenesis"
- in cadrul caruia studentii si profesorii lucreaza concomitent in problemele
de cercetare si comercializare, in loc sa se concentreze asupra inventiilor si
sa-i lase pe altii sa se precupe de modul in care se pot scoate bani de pe urma
lor. Presedintele scolii, Harold J. Raveche este de parere ca Institutul
Stevens poate castiga 50 de milioane de dolari anual din licente.
"Acele companii din Silicon Valley au
aparut dupa ce studentii de la Stanford au terminat facultatea", spune Raveche.
"Studentii nostri pun bazele unor companii chiar aici."
Economia cercetarii academice s-a schimbat in anii '80, cand Congresul
American a aprobat documentul Bayh-Dole, care a permis universitatilor sa
castige de pe urma studentilor cu rezultate exceptionale. Pentru cei mai
destepti dintre ei, aceste incasari inseamna bani frumosi.
Dar ce univestitati scot cele mai bune randamente din investitiile pe care
le fac in cercetare? Revista Forbes a alcatuit un top care cuprinde 15
universitati, pe baza unui studiu din 2006, realizat de catre Asociatia
Managerilor Universitari in Tehnologie pe 189 de scoli. Asociatia se ocupa cu
urmarirea veniturilor pe care le obtin inventiile si licentele aparute in
universitati. In clasamentul general, Stevens ocupa locul al treilea, iar Stanford,
locul al noualea. Veniturile totale generate de toate cele 189 de scoli
insumeaza 1,5 miliarde de dolari.
In multe cazuri, cateva descoperiri au adus castiguri importante.
Universitatea din New York - care a obtinut 157 de milioane de dolari din cercetare
si dezvoltare, cu o cheltuiala de 210 milioane - este in fruntea listei, cu un
randament de 75%. Incasarile record ale NYU se datoreaza, in principal, lui
Remicade, un medicament folosit in tratamentul artritei reumatoide, dezvoltat
impreuna cu Centacor si Johnson & Johnson.
Remicade a adus, in ultimii 10 ani, cea mai mare parte a veniturilor din
licente la NYU, insa si alte aproximativ 20 de tehnologii biomedicale au mai
acumulat venituri pentru universitate, iar inca 15 se afla in teste, potrivit
lui Abram M. Goldfinger, directorul adjunct al biroului de transfer al
tehnologiei din institutie. De asemenea, privirile sunt indreptate si spre alte
zone cu potential - informatica, agricultura si nanotehologie. NYU castiga si
de pe urma sprijinirii unor companii aflate la inceput de drum, cum ar fi
Perceptive Pixel, care a construit harta cu ecran touch folosita de CNN in
timpul alegerilor din SUA.
Potentialul comercial este cu siguranta primul lucru la care se gandesc
cercetatorii de la Universitatea Wake Forest din Winston Salem, North Carolina,
care ocupa locul 2 in top. Aceasta institutie a recuperat 41% din banii pe care
i-a cheltuit pe cercetare si dezvoltare. Mai multe inventii ale uniersitatii au
adus venituri de peste 1 milion de dolari in 2006. Printre acestea: sistemul
V.A.C. - o tehnologie pe baza de vid care ajuta la vindecarea ranilor, a carei
licenta a fost cumparata de compania Kinetic Technologies, din San Antonio - si un aparat
virtual de endoscopie, a carui licenta a fost vanduta catre GE Medical, divizie
Pe locul patru se afla Universitatea din Ohio, cu un randament de 13%,
multumita lui Somavert, un medicament scos pe piata de Pfizer, care
contracareaza efectele supraproducerii de hormoni de crestere. Acest medicament
a generat peste 90% din veniturile. In 2007, patentele scoase de OU au adus
aproape 6 milioane de dolari, fata de doar 3,3 milioane, cat s-au adunat in
2006.
Universitatea din California,
care ocupa locul al 14-lea, aduna mai multi bani decat toate celelalte
universitati americane, dar acest lucru se intampla pentru ca UC cuprinde 10
campusuri. Programul de transfer al tehnologiei al UC, vechi de 40 de ani, a
adus aproximativ jumatate din cele 48 de milioane de dolari castigate anul
trecut din licentele a 5 patente. Printre cele mai bune inventii: vaccinul
pentru Hepatita B, un tratament pentru anevrisme intracraniene si un hormon de
crestere bovin.
Cele mai multe scoli infiinteaza un birou de transfer al tehnologiei pentru
a putea scoate pe piata noile descoperiri, acest lucru insemnand, in principiu,
cautarea in bazele de date cu patente si multa hartogaraie. Daca inventiile
gasite merita sa fie protejate, universitatea hotaraste daca sa licentieze pur
si simplu descoperirea sau sa construiasca o noua companie in jurul ei.
Majoritatea alege calea licentierii. "Vindem, vindem, vindem", spune David
Day, director insarcinat cu licentierea tehnologiei la Universitatea din Florida, care ocupa
locul 8. Potrivit lui Day, pentru cele mai multe inventii, universitatea
contacteaza peste 100 de companii.
"Inainte lucrurile astea erau tabu, problema fiind ca afacerile se amestecau
cu stiinta pura", spune Marjorie Hunter, director al biroului de transfer
tehnologic de la Universitatea din Rochester.
"Dar oamenii de stiinta sunt foarte multumiti cand vad ca inventiile lor fac
bine pacientilor."
Si nici banii nu sunt de lepadat. Cercetatorii din spatele acestor
descoperiri castiga, de obicei, cam o treime din veniturile din licente, ceea
ce inseamna intre 0,05 si 15% din veniturile pe care companiile care au
cumparat licenta le obtin de pe urma produsului sau tehnologiei. Banii
castigati depind de domeniu si de cercetarea aditionala de care e nevoie pentru
comercializarea produsului.
Insa povestea nu s-a terminat cand patentul iese din universitate -
obtinerea unui randament bun cere vigilenta sporita. "Daca firmele nu investesc
in cmercializarea tehnologiei, avem dreptul sa retragem licenta si sa o aducem
inapoi la universitate", spune Day.
Marea problema a patentelor este ca expira. De aceea, universitatile fac si
pe investitorii.
In urma cu cativa ani, Actiq, o tehnologie de livrare a medicamentelor licentiata
de Cephalon, a adus o mare parte din veniturile Universitatii din Utah. Intre timp,
patentul a expirat, UU a inaintat alte inventii, pentru a umple golul lasat.
Potrivit directorului de transfer al tehnologiei, Brian Cummings, scoala a
infiintat 27 de companii tinere care sa-I comercializeze produsele din
cercetare si, pentru a le conduce, apeleaza pana si la directori "cu jumatate
de norma", recrutati din statiunile de schi din apropiere.
"Am vrut sa ne asiguram ca nu am avut bafta odata si asta a fost tot", spune
Cummings.