Laptaria cu Caimac, un business de milioane de euro in care productia asteapta mulsul de dimineata #Interviu

Luni, 15 Aprilie 2019, ora 12:30
30637 citiri
Laptaria cu Caimac, un business de milioane de euro in care productia asteapta mulsul de dimineata #Interviu
Adrian Cocan, Laptaria cu Caimac

Gustul laptelui adevarat, direct de la vacuta ingrijita cu mare atentie, pare sa fie mai degraba pe cale de disparitie, in ziua de astazi, cand toate produsele sunt ultraprocesate.

In toata aceasta abundenta de "bunatati" produse in serie, un brand 100% romanesc este singurul care vinde produse nestandardizate - Laptaria cu Caimac.

"Produsele noastre nu am nimic in plus. Au insa enorm de multe in minus: nu avem lapte praf, nu compusi de lapte praf, nu avem uleiuri vegetale, nu avem stabilizatori, nu avem E-uri, nu avem coloranti, nu avem zahar", explica Adrian Cocan, managerul Laptariei cu Caimac.

Pornind de la aceasta informatie, Business24 a aflat foarte multe detalii despre mica ferma, care in 2018 a devenit un brand de mare valoare pentru Romania.

Daca in iulie 2018 au vandut saptamanal 1.150 de sticle de lapte si 500 de borcane de iaurt, in februarie 2019, vanzarile au crescut la 16.000 de sticle de lapte, 13.250 de borcane de iaurt, 7.500 de sticle de sana si lapte batut, 2750 de borcane de smantana, 750 de cutii de cas zvantat si 150 de kg alte branzeturi.

"Ferma a pornit-o socrul meu, domnul Nicusor Serban, in 1994, cu un tractor cumparat cu bani imprumutati. A luat in arenda terenuri de la proprietari persoane fizice (model pastrat pana azi) . In 1998 a cumparat prima vaca, pentru uz gospodaresc", povesteste Adrian Cocan, intr-un interviu acordat Business24.

Apoi a mai cumparat vaci, pentru ca au cerut lapte prietenii si rudele. In 2005, numarul vacilor crescuse, dar performanta era foarte slaba, ferma producea doar pierderi.

A plecat in vizita in Olanda si a vazut acolo un alt fel de organizare a fermelor, bazat pe hrana de inalta calitate, conditii superioare de trai ale animalelor si foarte important, ferme care aveau doar animale cu genetica superioara, adica din parinti campioni, cu pedigree pe multe generatii in urma.

Si a pus in aplicare tot ce a putut din cele invatate acolo.

Din 2014, Adrian Cocan s-a implicat direct in proiect impreuna cu sotia sa si a transformat ferma in brand cu propria fabrica de procesare, in care a investit peste 5 milioane de euro, dar si multa creativitate si munca de echipa.

"In 2014 am incheiat activitatea in multinationale si am inceput sa ma ocup de proiectul fabricii. Am creionat proiectul in ianuarie 2014 si pana in aprilie 2015 l-am documentat: zeci de business case-uri, sute de excel-uri, am vizitat zeci de fabrici din tara si din strainatate, am cooptat in echipa pe tehnologul Adrian Patrascu, impreuna cu care am proiectat o fabrica ultramoderna", spune Adrian.

A primit asistenta din partea unui numar impresionant de ingineri si tehnicieni.

"Daca ar fi sa strangem toti participantii la proiect, care au lucrat in companiile lor pentru realizarea fabricii, pentru utilaje, constructii, instalatii, probabil am umple un stadion", explica el.

Din 2018 ati intrat puternic pe piata cu brandul Laptaria cu Caimac. Cat ati investit in aceasta etapa si in ce au constat investitiile?

Fabrica a costat peste 5 milioane de euro, au fost apoi multe alte cheltuieli pentru marketing, acces in piata, logistica, pana la costuri de capital si multe altele. Pana astazi ne apropriem de 7 milioane de euro.

Am construit o fabrica cu o capacitate medie, o fabrica de artizanat asistat de tehnologie, care permite obtinerea unor produse de top, sanatoase, curate si cu adevarat nutritive.

Avem utilaje unice, care permit produselor sa fie pasteurizate la temperatura joasa, timp scurt. Asta inseamna ca scapam de potentialii agenti patogeni insa tot restul laptelui ramane intact si viu.

Suntem singura marca ce pune in piata produse nestandardizate.

Acest fapt implica insa efort imens, costuri mari ale utilajelor, pastrarea cu sfintenie a temperaturilor si conditiilor de transport, ambalajele de sticla sunt obligatorii.

Cate hectare si cate animale are ferma acum?

Ferma are acum 3600 hectare si 2500 animale. Marea majoritate a terenului este in arenda.

Cum ati ales numele brandului?

Am ales numele brandului dupa o dezbatere apriga cu agentia, cu agentia de cercetare de piata si cu focus grupurile intervievate. Noi ne doream un nume care sa reprezinte exact ceea ce facem.

Si suntem artizani, realizam manual branzeturi fine, livram un lapte nestandardizat, cu adevarat proaspat.

Cel mai adesea productia asteapta mulsul de dimineata, realizeaza laptele, iaurtul si restul pentru ca pana seara marfa sa plece spre magazine. Avem destule cazuri cand produsul ajunge pe raft si chiar la consumator in mai putin de 24 de ore de la mulsoare.

Si pentru asta suntem o Laptarie. Iar produsele noastre sunt integrale, nestandardizate, cu caimac.

Si asa am ajuns la Laptaria cu Caimac. Si vom avea un produs foarte special, o smantana de 64%, dupa o veche reteta de caimac.

Si in premiera as vrea sa va povestesc istoria logoului. In 2015 am facut un proiect cu BERD, pentru a incepe sa exportam laptele din ferma. Si am cerut unui designer un logo care sa spuna ceva despre Romania: sa fie inspirat din cultura Cucuteni, sa reprezinte energia si vitalitatea produselor agricole romanesti.

Si important, sa aiba culoarea cuprului, traditionala in obtinerea caimacului dar si foarte apropriata de ocrul tipic culturii preistorice. Si am integrat negrul si albul, culorile vacilor Holstein Friza.

Ce au in plus lactatele Laptariei cu Caimac fata de restul produselor de pe piata?

Produsele noastre nu am nimic in plus. Au insa enorm de multe in minus: nu avem lapte praf, nu compusi de lapte praf, nu avem uleiuri vegetale, nu avem stabilizatori, nu avem E-uri, nu avem coloranti, nu avem zahar.

Culmea e ca toata aceasta lipsa face lactatele sa fie mai complicat de realizat, mai costisitoare, cu termen de valabilitate mult mai scurt, e musai sa fie tinute la 2-4 grade Celsius.

Cum a fost anul financiar 2018 pentru business-ul dumneavoastra?

Financiar nu avea cum sa fie extraordinar, am crescut foarte putin. Fabrica a pornit cu costuri si cu productii mici. Pe 19 iunie 2018 am livrat 2 jumatati de palet catre Mega Image. Aratau amuzant intr-un camion altfel gol.

Dar am realizat lucruri mari, am capatat o comunitate impresionanta de consumatori cu care comunicam direct, in permanenta. Am reusit sa vindem in primele 6 luni mai mult, comparativ cu primul an de existenta al fostului numar 1 al lactatelor romanesti. Si asta nu e putin lucru putin tinand cont ca nu am preluat o fabrica functionala, cu angajati, cu ceva contracte in vigoare si cu o piata cu concurenta scazuta.

Ce estimari aveti pentru 2019?

Cifrele ar putea sa nu spuna povestea in totalitate. Ne asteptam sa vindem de 4-5 milioane de euro in 2019, doar cu fabrica. Ferma ramane relativ stabila, cu crestere obisnuita 5-7%.

Insa cel mai important pentru noi e sa crestem distributia numerica, pentru ca avem cerere dinspre consumatori din ce in ce mai eterogeni. Si foarte important pentru noi este ca, inainte de finalul anului, sa ajungem pe rafturile unor supermagazine si bacanii din Marea Britanie, Germania si alte state din vestul Europei.

Am realizat acest proiect cu acest scop in minte: sa aratam ca se poate sa punem marfa romaneasca de cea mai buna calitate pe rafturile din vest, sa le aratam ce potential extraordinar are agricultura romaneasca.

Si sa le oferim spre consum retetele noastre romanesti de iaurt, sana, lapte batut, smantana si branzeturi. Nu vrem sa promovam produse terne, plicticoase, generice, pe care le gasesti peste tot. Ci doar retete romanesti, gustul unic pe care il putem obtine local.

Ce planuri de business aveti?

Avem planuri mari. Dorim ca in 2020 sa construim o fabrica de biogaz. Consumam deja destula energie electrica si termica pentru a justifica o astfel de investitie.

Apoi vom reduce fantastic de mult poluarea, vom deveni o companie cu o amprenta de carbon foarte redusa, integrata intr-o economie circulara, sustenabila.

Pentru acelasi scop, dorim ca in 2021 sa construim un alt proiect, un sistem de recuperare si refolosire ambalaje.

Vrem sa ducem in orasele in care distribuim produse un numar important de automate care sa elibereze bon valoric in schimbul ambalajelor, ca in Germania.

Este important pentru mediu, este important pentru noi pentru ca ne va ajuta sa reducem costurile.

Vom construi o hala noua si vom achizitiona un robot de spalare inteligent, care sa poata identifica instantaneu sticlele cu continut chimic nepotrivit sau periculos. Astfel vom avea 100% protectia mediului si 100% siguranta alimentara.

Cumulate investitiile sunt insa enorme, depasesc 14 milioane euro. Si finantarea lor nu este un lucru facil de realizat in Romania. Bancile tind sa finanteze garantii, nu proiecte, poate si datorita unei instabilitati socio-politico-economice. Si e foarte greu sa ai la dispozitie asemenea garantii.

A doua problema este durata de finantare. In vest, proiectele industriale se finanteaza pe 15-20 de ani. In Romania limita este la 10 ani. Asta pune presiune pe cashflow, limiteaza resursele pentru marketing, pentru R&D, pentru bugetele de salarii. Deci structural Romania are o problema si o lipsa de competitivitate.

Speram sa depasim toate aceste probleme, sa gasim finantarea potrivita si sa continuam sa investim in dezvoltarea acestui proiect curajos.

Aparate de îngrijire personală utile pentru domni: iată ce să nu îți lipsească
Aparate de îngrijire personală utile pentru domni: iată ce să nu îți lipsească
Îngrijirea personală este un subiect ce ar trebui să privească orice persoană. De multe ori, este asociată doar cu doamnele și domnișoarele, însă și bărbații au la fel de mare nevoie...
3 provocări pentru cultivatorii de triticale și cum le faci față cu ajutorul tehnologiilor moderne, în noul sezon
3 provocări pentru cultivatorii de triticale și cum le faci față cu ajutorul tehnologiilor moderne, în noul sezon
Obținerea unei culturi sustenabile, cu randament ridicat, este un proces provocator din cauza diverșilor factori care pot influența triticalele: condițiile meteo și de sol, dezvoltarea...
#Adrian Cocan, #Laptaria cu Caimac, #fabrica lactate , #Afaceri pentru tineri