Banii capsunarilor sunt exporturi sau importuri?

Vineri, 30 Mai 2008, ora 11:09
4769 citiri
Banii capsunarilor sunt exporturi sau importuri?

Responsabilii romani cu economia au exultat probabil la anuntarea evaluarilor asupra remiterilor catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate in trimestrul I. Acestia din urma au trimis in tara peste 2 miliarde de euro, astfel incat, daca ritmul se mentine, ar insemna ca, pe ansamblul anului, ar fi vorba de vreo 8 miliarde de euro, sensibil mai mult decat se estimeaza a fi intrarile sub forma de investitii straine directe in 2008.

Exultarile au o motivatie precisa. Interpretarea oficiala este ca remiterile catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate, contribuie la „finantarea“ deficitului comercial. Deci, se va putea continua si in 2008 dezmatul importurilor fara exporturi, cu atatea si atatea castiguri pentru importatori! Cu alte cuvinte, si pentru responsabilii politici romani care mai toti se intampla – asa ca un facut! – sa fie si importatori.

Sa nu ne miram ca politicile economice in Romania ajuta, culmea!, importurile, si nu cumva exporturile, asa cum sunt lucrurile de regula prin mai toate tarile lumii! Prin Romania nu s-a auzit cumva de politicieni exportatori. Si nici de bogatasi exportatori. Mai toti bogatasii sunt importatori.

Politicienii se speriasera ca, in contextul recesiunii care bate la poarta unor tari precum Italia si Spania, precum si al masurilor impotriva imigrantilor ilegali din aceste tari, remiterile spre tara ale romanilor din afara vor da inapoi. Si, vai!, din ce se vor mai fi „finantat“ atunci importurile care ii imbogatesc?! Trimiterile de bani din afara din trimestrul I constituie deci o veste asiguratorie pentru importatori, inclusiv pentru politicienii importatori!

Spre nenorocul lor, politicienii importatori nu prea analizeaza presa economica, probabil considerand ca este o pierdere de timp pentru ei. Domniile lor nu studiaza economia, ci o fac.

Daca ar fi cercetat presa economica, ar fi putut intoarce in favoarea lor o idee onesta a unui confrate, anume contabilizarea directa ca exporturi a remiterilor catre tara din partea lucratorilor romani in strainatate. Ideea nu este lipsita de temei. In masura in care singura resursa care a mai ramas este forta de munca si ne-am dovedit incapacitatea sa o valorificam in formula folosirii ei in tara pentru fabricarea de produse cu valoare adaugata ridicata la export, de ce n-ar fi considerata direct export prestatia fortei de munca romanesti ce lucreaza in strainatate.

Iar, ca incasare neta, banii trimisi in tara din ceea ce se castiga in strainatate, sa fie inscrisi ca realizari din export. Pentru politicienii importatori ar fi minunat. Dintr-un condei, exporturile ar contabiliza cu 6-7 miliarde de euro mai mult. Presiunea ca deficitul comercial imens strica treburile ar scadea si poate chiar s-ar putea importa mai mult decat se importa, spre fericirea importatorilor!

Din pacate, capsunarii, pana sa-si vada trimiterile de bani din strainatate inscrise in demodata categorie a exporturilor, si le-au plasat deja in „cartea de aur“ a importurilor.

Din pacate, fiindca nu s-a gasit – si nu s-a gasit pentru ca nici nu s-a cautat! – o modalitate de cointeresare, doar cateva procente din banii trimisi de capsunari in tara se indreapta spre investitii sau initiere de afaceri, grosul covarsitor luand calea consumului de bunuri curente. Si anume, a consumului din import. Banii castigati in strainatate, in loc sa fie cheltuiti chiar acolo, sunt cheltuiti prin importuri din Romania, pe produse si servicii tot de acolo, marind deficitul extern al tarii.

Banii capsunarilor nu compenseaza din deficitul extern, asa cum se pretinde oficial, ci chiar contribuie serios la adancirea acestuia. Important ar fi ca acesti bani, atrasi de produse financiare remuneratorii, sa fie consolidati in Romania prin indreptarea lor, gratie acelorasi produse financiare complexe, catre plasamente investitionale si dezvoltari de afaceri.


Daca banci romanesti tot nu mai exista, statul roman ar trebui sa fie acela care sa initieze asemenea produse. Caci, altfel, va continua situatia de pana acum, in care, dimpotriva, banii capsunarilor trimisi in Romania se epuizeaza in supermarketurile straine din Romania, astfel incat remiterile din strainatate, despre care se spune ca finateaza o parte din deficitul exterrn, contribuie mai degarba la adancirea acestui deficit, iar exportul de forta de munca in Vest se transforma in import de bunuri tot din Vest.

Un comentariu de Ilie Serbanescu