Nu ne lasa FMI de musteriu!

Vineri, 23 Ianuarie 2009, ora 17:19
4208 citiri

Spunand ca un imprumut de la FMI ar fi ultimul lucru la care va apela Romania, presedintele Basescu a lasat clar a se intelege ca ar prefera sa nu se ajunga din nou la mana institutiei cu pricina.

Domnia sa a substantiat dorinta cu asumarea acelor masuri dure pe care guvernul ar urma sa le adopte pentru ca Romania sa faca fata situatiei si sa evite recurgerea la o asistenta financiara din partea FMI si, implicit, la "recomandarile" (este de presupus ce fel de "recomandari") acestuia.

Multi cred ca Romania nu se va putea insa descurca in actualele stari de lucruri fara FMI. Va fi greu sa se gaseasca si "fizic" finantare externa, basca faptul ca aceasta va fi extrem de costisitoare, practic prohibitiva.

Asistenta financiara de la FMI este mai ieftina decat finantarea obtinuta de pe pietele private si in plus constituie un gir care poate deschide usa contractarii de imprumuturi de pe aceste piete. Se adauga si faptul ca, in cazul recurgerii la ajutoare de urgenta de la Uniunea Europeana, aceasta insasi va apela la expertiza FMI. Intr-un fel sau altul, tot la FMI se ajunge.

Nu exista practic decat o singura modalitate de a se evita apelul la FMI: ca Romania sa faca ea insasi ceea ce FMI i-ar cere! Respectiv, ceva care, in conditiile actuale, ar putea insemna: blocari de cresteri salariale, daca nu chiar restrangeri, reduceri prin noi impozitari a pensiilor mari, amputarea semnificativa a cheltuielilor bugetare, indeposebi a celor administrative, majorarea unor impozite si taxe principale (cota unica si TVA).

Aceasta este conditia sine qua non. S-ar putea ca aceasta sa nu fie insa si suficienta, chiar daca ar fi indeplinita, adica guvernul ar reusi sa taie in carne vie inca de la inceput in bugetul public. S-ar putea sa nu fie si suficienta, pur si simplu pentru ca FMI se afla intr-o ardenta cautare de clienti. De unde urma sa-si gestioneze un fel de desfiintare, acum, in conditiile crizei financiare si economice internationale, i se harazeste un rol si mai puternic decat a avut.

De unde chiar se stabilise revizuirea din temelii a institutiei, printr-o subtiere birocratica si de atributii, consemnandu-se lipsa ei de utilitate in conditiile victoriei tout azimut a fluxurilor private de capital la nivel mondial, FMI-ului i se proiecteaza acum meniri de guvernare transfrontaliera, prin reglementari si supravegheri, bineinteles cu ajutorul mijloacelor si fondurilor publice pe care le are la dispozitie.

FMI trebuie sa-si gaseasca urgent clienti cu care sa-si propulseze noul rol. Cu acute vulnerabilitati externe, Romania este un teren ideal nu doar pentru manifestarile actualei crize, ci si pentru noile incercari de revitalizare a FMI, care nu va lasa Romania sa-i scape fara a-i prescrie terapiile si ghidona politicile economice.

Sa intelegem bine despre ce este vorba, dincolo de ceea ce se vede la suprafata lucrurilor. Cand actuala criza mai intai financiara si apoi si economica s-a invartosat serios, in toate bastioanele capitalismului a fost scos de la naftalina statul, considerat pana nu de mult killerul concurentei libere, si acesta a fost pus sa ia problema in mana, abandonandu-se fara ezitari teoretizarile despre piata libera si alte baliverne vanturate indeosebi pentru a dezarma tarile slabe in fata capitalurilor private internationale.

Revitalizarea FMI este parte din aceasta actiune. FMI este din nou chemat, bineinteles cu fonduri publice (caci fonduri publice are la dispozitie institutia!), sa inlature ravagiile facute de capitalurile private in tarile de la periferia sistemului. Caci de gestionarea ravagiilor facute de capitalurile private in chiar tarile din centru se ocupa insesi guvernele din aceste tari.

Si sa fie clar, tarile vizate sunt in principal din Europa, si nu din "lumea a treia". Nu este greu de observat ca este vorba exact de tarile in care capitalul privat international si-a concentrat expansiunea in ultimii ani si care nu au avut intelepciunea sau (si) mijloacele de a nu se expune periculos lasand economia proprie sa se dezarticuleze intern sau sa se dezechilibreze extern prea mult.

Sa ne aducem aminte ca, in urma cu nici zece ani, in conditiile unui puternic val de criza printr-o serie de tari de pe diferite continente din afara centrului, FMI - tot asa pus sa curete cu capital public ravagiile facute de capitalul privat - a inventat asa-numitul "burden sharing", adica impartirea poverii finantarii iesirii din situatie intre capitalul public si capitalul privat ce generase situatia.

FMI insa n-a avut mijloacele de a impune capitalului privat international abordarea privind impartirea poverii, obligand de fapt tarile in restriste sa se adreseze nu FMI, ci tot creditorilor privati daca aveau de finantat datorii catre creditori privati. Ceea ce ii arunca pe acestia in gura lupului, totul devenind o pura aiureala din punctul de vedere al rezolvarii situatiei.

Astfel incat experimentul s-a incheiat cu un grav esec pentru FMI si, indirect, cu o victorie a capitalului privat international. Nu se stie ce se va intampla acum. Contextul nu mai este acelasi. Criza a cuprins si centrul sistemului, iar climatul nu mai este tocmai favorabil capitalului privat, acuzat deja frecvent de lacomie destabilizatoare. Si poate si FMI a invatat din experimentul anterior, nemaipunand la socoteala si faptul ca acum este pe val.

In orice caz, Romania actuala, ca produs integral al ravagiilor facute in doar 4-5 ani de capitalul privat international - cu intreaga crestere economica bazata pe consum din import, cu dezarticularea profunda a economiei din cauza consumului fara productie si cu deficitul extern imens si dezechilibrant -, nu poate scapa de FMI. Este pentru aceasta institutie un musteriu ca la carte, chiar daca nu vrea!


Analiza de Ilie Serbanescu

HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
HoReCa, 1/5 din PIB – TradeVille
Evoluția Cifrei De Afaceri Din Comerțul Cu Ridicata Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule si motociclete) a scăzut, in luna ianuarie, cu 20%...
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării a virat peste 286 de milioane de lei, pentru plățile restante din programul "Anghel Saligny"
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a virat suma de 286.390.685,13 lei, în vederea decontării facturilor pentru 237 de obiective finanţate prin Programul...